ȘCOALA DOCTORALĂ DE ISTORIE 2000-2020 - PREZENTARE GENERALĂ
Domeniul de doctorat Istorie de la Universitatea din Oradea a fost înființat în anul 2000, iar din anul universitar 2011-2012 a funcționat sub denumirea de Școala Doctorală de Istorie.
În cadrul acestei structuri de excelență și-au desfășurat activitatea conducători de doctorat care erau titulari ai Universității din Oradea, ca: Sever Dumitrașcu, Mihai Drecin, Barbu Ștefănescu, Viorel Faur, Ion Zainea, Ioan Godea, Sorin Șipoș, Gabriel Moisa, Antonio Faur, iar pentru o perioadă scurtă Ioan Horga. De asemenea, au fost cooptați și profesori din alte centre universitare, anume Corneliu Pădurean, de la Arad, iar pentru o perioadă mai scurtă Dumitru Țeicu, de la Reșița. Directori ai Școlii Doctorale de Istorie au fost de la înființarea ei și până în prezent Mihai Drecin (2006-2012), Ion Zainea (2012-2017) și Sorin Șipoș (2017-prezent).
În momentul de față, în cadrul Școlii Doctorale de Istorie își desfășoară activitatea șase profesori conducători de doctorat, dintre care trei sunt profesori titulari, iar restul sunt profesori asociați, toți cu o activitate de cercetare remarcabilă pe domeniile lor de activitate. Astfel, profesorul Mihai Drecin are ca direcții de cercetare următoarele teme: istorie financiar-bancară a sașilor, maghiarilor și românilor din Transilvania epocii moderne, istoria bancară a națiunilor din Imperiul Habsburgic și Austro-Ungar (Nordul Italiei, Austria, Cehia, Ungaria, Croația, Slovacia), legăturile financiar-bancare dintre sistemul bancar românesc din Transilvania și Regatul României (1868-1916), viața bancară din România (1918-2000). La rândul său, profesorul Ion Zainea coordonează doctorate pe temele de cercetare care l-au consacrat, anume: cenzura comunistă (1949-1977), sovietizarea nord-vestului României (1945-1948), epurarea societăţii potrivit modelului sovietic, economia şi societatea bihoreană în perioada interbelică. Profesorul Sorin Șipoş are ca direcții de cercetare următoarele problematici: Putere și imaginar politic în Țările Române în Evul Mediu, imaginea Țărilor Române în relatările călătorilor străini (secolele XVI-XIX), istoria istoriografiei românești. Profesorul Gabriel Moisa este specialist în istorie contemporană a României, perioada interbelică şi postbelică, și în istoria istoriografiei româneşti, cu predilecţie în cea din anii regimului comunist. Profesorul Antonio Faur este specialist în istorie contemporană a României și istorie universală, mișcarea de rezistență anticomunistă din Bihor, documente diplomatice cu privire la istoria Transilvaniei în secolul XX, minoritățile etnice în vestul României (evreii din Oradea și Bihor în secolul al XX-lea), problematica Holocaustului în vestul României, iar profesorul Corneliu Pădurean are ca teme de cercetare structura etnică și confesională a populației din vestul României, după Marea Unire, și personalități ale Marii Uniri.
În anul universitar 2020-2021, la Școala Doctorală de Istorie sunt înmatriculați un număr de 50 de studenți-doctoranzi, iar în cei 20 de ani de funcționare, în cadrul școlii noastre doctorale au fost susținute peste 150 teze de doctorat cu teme privind, îndeosebi, istoria Crișanei și a vestului României.
În cadrul Școlii Doctorale de Istorie, activitatea de cercetare ştiinţifică se desfăşoară în cadrul Centrului de Studii Interdisciplinare Oradea-Chişinău, condus de profesorul universitar dr. Sorin Şipoş. Centrul de cercetare s-a înființat în anul 2012, având ca principale obiective elaborarea şi publicarea de volume ştiinţifice, organizarea de conferinţe naţionale şi internaţionale, publicarea de articole şi studii în reviste cotate în BDI, participarea la conferinţe şi sesiuni ştiinţifice naţionale şi internaţionale. Din anul 2013, centrul funcţionează sub egida științifică a Academiei Române. Membrii centrului sunt coordonatorii de doctorat, cadre didactice ale Departamentului de istorie, studenții-doctoranzi, în calitate de membri titulari, dar și colaboratori importanți din țară și din străinătate, ca membri asociați.
Temele pe care ne-am propus să le investigăm, anume problematica frontierei, conceptul de Europă, imaginea celuilalt, au fost gândite în forma conferințelor, simpozioanelor, meselor rotunde, a prezentărilor de publicații științifice. În plus, ne-am propus ca lucrările susținute la manifestările științifice să fie publicate în volume de studii, în limba română, la început, și, apoi, în limbi de circulație internațională.
Astfel, în colaborare cu Centrul de Studii Transilvane din Cluj-Napoca, cu Universitatea de Stat din Moldova s-au organizat, din anul 2008, 16 manifestări științifice[1]. Pe lângă specialiștii din cele două universități, la aceste manifestări au participat cercetători și profesori universitari din Cluj-Napoca, Iași, București, Budapesta, Miskolc, Padova, Reims, Amiens, Nanterre etc. Conferințele au fost urmate la scurtă vreme de editarea volumelor conferințelor.
O altă direcție de cercetare importantă, pe care ne-am asumat-o, este de-a investiga noțiunea de document istoric, relația dintre istorie și filologie, statutul istoriei în contemporaneitatea noastră. Ideea principală, de la care au pornit dezbaterile precedente și care a stat, totodată, la baza prezentei culegeri de studii, a fost aceea de a pune în dialog metode și strategii interpretative care provin din două domenii disciplinare diferite, cel al istoriografiei și cel al filologiei, confruntându-le, în special, pe terenul analizei textuale a documentului istoric, în multiplele sale aspecte şi dimensiuni. Întâlnirea dintre istorie şi filologie o regăsim în istoriografia pozitivistă, cu tot ceea ce noul curent a însemnat, respectiv critica de texte, dezvoltarea ştiinţelor auxiliare şi relaţia dintre filologie şi istorie. În prezent, istoriografia promovată de Şcoala Analelor lărgeşte sfera documentului istoric şi propune noi interpretări. Chiar dacă se renunţă la forma clasică de colaborare istorico-filologică, textul scris îşi menţine importanţa.
Credem că această perspectivă critică poate oferi interesante deschideri interpretative și pentru analiza imaginarului simbolic și politic al Puterii de-a lungul istoriei europene. În această direcție am organizat 11 manifestări științifice la care au participat colegi de la Universitatea din Padova, Departamentul de filologie romanică, iar mai apoi s-au asociat și Universitatea „Babeș-Bolyai“ din Cluj-Napoca, Universitatea de Stat din Moldova, Universitatea CaʼFoscari din Venezia. Conferințele reprezintă, fără nicio o îndoială, abordări inedite asupra raporturilor dintre istorie și filologie, a noțiunii de document istoric, dar, în egală măsură, și abordări clasice privind conceptul de document, de națiune, dar și asupra statutului istoriei ca disciplină și al istoriografiei ca produs științific[1]. Acestea au fost organizate cu ajutorul colegilor din cadrul Departamentului de Istorie. Conferințele au fost urmate de publicarea lucrărilor în volume editate la edituri prestigioase din țară și din străinătate[2].
O altă direcție majoră de cercetare este cea de istorie financiar-bancară, intitulată Muncă, bani, bănci, cultură și politică (secolele XVIII-XX), lansată la Universitatea din Oradea în 1991. Simpozionul Muncă, bani, bănci, cultură și politică (secolele XVIII-XX), a fost programat să se organizeze tot la doi ani, pentru ca cercetătorii să aibă timpul necesar de a studia în arhive, presă și de a valorifica alte surse inedite și edite noi date despre acest segment important – cooperația de credit și băncile, societăți anonime pe acțiuni – al istoriei economice a oricărui spațiu geografic, din antichitatea orientală, grecească și romană, perioadele evului mediu, premodernă, modernă și contemporană – s-a instituționalizat temeinic, fiind cunoscut în țara noastră și în străinătate.
Din 1997, de la ediția a III-a, Simpozionul devine internațional. La el încep să participe universitari, cercetători și funcționari de bancă din Europa Centrală, apoi și din țări ale vestului european. Până acum s-au susținut peste 400 de comunicări din sfera epocilor modernă (sec. XVIII – 1918) și contemporană (1918-1989). La un moment dat am deschis și Secțiunea „Bănci și burse în epoca de tranziție” (1990 - până la zi), dedicată transformărilor deosebite pe care sistemele bancare naționale europene le suferă în epoca globalizării. Am urmărit aici relevarea atât a efectelor pozitive, cât și a celor negative pe care le suferă acestea în detrimentul intereselor naționale.
În cele treisprezece ediții au fost reprezentate toate centrele universitare importante, prin istorici, economiști, muzeografi și arhiviști. Din străinătate au venit cercetători din: Republica Moldova, Ucraina, Bulgaria, Ungaria, Slovacia, Croația, Slovenia, Bosnia-Herțegovina, dar și din Federația Rusă și Italia. La această ediție înregistrăm, pentru prima dată, colegi din Germania, Spania și SUA.
Parte din comunicările prezentate au fost publicate în două volume editate în 1996 și 2001 și într-o revistă specializată pe istorie financiar-bancară editată la Oradea în 2011. Revista apare sub egida ”Asociației Române de Istorie Bancară – Oradea”, apărută tot în 2011, care își propune să impulsioneze cercetările din domeniu. Aceasta este persoană juridică de drept privat cu scop nepatrimonial, independent, organizată potrivit legilor în vigoare, având ca membrii fondatori șase universitari din București, Târgu Mureș, Cluj-Napoca, Sibiu și Oradea (aici profesorii Mihai D. Drecin și Ion Zainea) cu preocupări în domeniul istoriei economice, inclusiv a istoriei bancare.
În urma activității de cercetare științifică, de-a lungul a aproape două decenii, s-a constituit un grup de cercetători fideli temei, proveniți din diverse generații.
La aceste activitaăți se adaugă conferințele științifice ale doctoranzilor organizate până în prezent, cea mai recentă fiind ediția a XIV-a, desfășurată la Oradea în 14-15 octombrie 2019. Conferințele științifice orhanizate de Școala Doctorală de Istorie au fost urmate de publicarea lucrărilor în volumele doctoranzilor, anume: Mihai Drecin, Barbu Ștefănescu, Ioan Horga, (coordonatori), Lucrările sesiunii ştiinţifice a doctoranzilor în istorie, Ediția a I-a, Oradea, Editura Universităţii din Oradea, 2013, 484p; Ion Zainea (coordonator), Instituţii şi locuri, oameni şi fapte din istoria românilor (Lucrările sesiunii ştiinţifice a doctoranzilor în istorie, ediţia a VII-a, Oradea, 2012), Oradea, Editura Muzeului Ţării Crişurilor, 2012, 238 p.; Ion Zainea (coordonator), Istorie – Tradiţii – Destine (Lucrările sesiunii ştiinţifice a doctoranzilor în istorie, ediţia a VIII-a, Oradea, 2013), Oradea, Editura Universităţii din Oradea, 2013, 285 p.; Ion Zainea (coordonator), De la biserică și cultură la securitate și cenzură (lucrările sesiunii ştiinţifice a doctoranzilor în istorie, ediţia a IX-a, Oradea, 2014), Oradea, Editura Universităţii din Oradea, 2014, 187 p. Ion Zainea (coordonator), Identități-Portrete-Mentalități (lucrările sesiunii ştiinţifice a doctoranzilor în istorie, ediţia a X-a, Oradea, 2015), Oradea, Editura Universităţii din Oradea, 2015.
La cei 20 de ani de activitate ai Școlii Doctorale de Istorie credem că aceasta s-a impus printre centrele cu tradiție similare din România la activitatea de cercetare. Recent, CNFIS-ul a fost publicat rezultatele activității de cercetare pe anul 2019 care i-au plasat pe istoricii de la Oradea pe locul I la activitatea științifică și la calitatea resursei umane, între cele 14 domenii similare din țară.
În concluzie, putem să spunem că Școala Doctorală de Istorie de la Universitatea din Oradea își onorează cu demnitate și profesionalism menirea de-a promova excelența în activitatea de predare și de cercetare în domeniul istoriei.
[1] Simpozionul internaţional Frontierele spaţiului românesc în context european, Oradea-Chişinău, 8-11 mai 2008 (președinții comitetului de organizare: Sorin Șipoș și Ion Gumenâi); Seminarul ştiinţific internaţional Istoriografie şi politică în estul şi vestul spaţiului românesc, Chişinău, 12 septembrie, 2008 (președinții comitetului de organizare: Svetlana Suveică și Sorin Șipoș); Simpozionul internaţional Politici imperiale în estul şi vestul spaţiului românesc, Oradea, 10-13 iunie 2010 (președinții comitetului de organizare: Sorin Șipoș și Igor Șarov); Societatea românească între frontiere imperiale. Centru şi periferie în istoria românilor, Chişinău, 7-9 octombrie 2010 (președinții comitetului de organizare: Ion Gumenâi și Sorin Șipoș); Nazione, Autodeterminazione e Integrazione nell’Europa Centro-Meridionale, martedì, 12 aprile 2011 Università Ca’ Foscari di Venezia ; From Periphery to Center. The Image of Europe at the Eastern Border of Europe, Oradea 4-8 iunie 2013 (președintele comitetului de organizare: Sorin Șipoș); Sesiunea științifică internaţională The Image of Central Europe and of the European Union in the Narrations of Foreign Travellers, 17-26 iulie, Oradea-Chişinău, 2014 (președintele comitetului de organizare: Sorin Șipoș); Simpozionul ştiinţific internaţional Tradiţie istorică şi perspective europene, Chişinău, 21-23 iulie 2014 (președinții comitetului de organizare: Ion Gumenâi și Sorin Șipoș); Latinitate. Romanitate. Românitate, Chișinău, 2017, 2019, 2020.
[2] Conferințele Textus testis. Valore documentario e dimensioni letterarie del testo storico, Padova, 17 novembre 2009 (președinții comitetului de organizare: Dan Octavian Cepraga și Sorin Șipoș); Simpozionul internațional Istorie. Literatură. Politică, Oradea, 4-7 noiembrie 2010 (președintele comitetului de organizare: Sorin Șipoș); Istorie şi Arheologie în Centrul Europei. Noi interpretări istoriografice, Oradea, 4-8 mai 2011 (președintele comitetului de organizare: Florin Sfrengeu); Nazione, Autodeterminazione e Integrazione nell’Europa Centro-Meridionale, martedì, 12 aprile 2011 Università Ca’ Foscari di Venezia ; The Historian’s Workshop: Sources, Methods, Interpretations, the 5th Edition, Oradea-Chişinău, 26-28 May 2011 (președintele comitetului de organizare: Sorin Șipoș); UnʾIdea dʾEuropa. Prospettive storiche e filologiche da est e da Ovest, Padova, 10-11 noiembrie 2011 (președinții comitetului de organizare: Dan Octavian Cepraga și Sorin Șipoș); Statutul istoriei şi al istoricilor în contemporaneitate, Oradea-Băile Felix, 17-20 octombrie 2013 (președintele comitetului de organizare: Gabriel Moisa); Simpozionul internațional Națiunea imaginată, Deva, iunie, 2016 (președintele comitetului de organizare: Sorin Șipoș); Simpozionul internațional Hermeneutica documentului medieval, Oradea, 4-7 noiembrie 2015 (președintele comitetului de organizare: Sorin Șipoș); Oltre i confini. Il dialogo transnazionale nelle discipline storiche e filologiche, Padova, (2017), (președinții comitetului de organizare: Dan Octavian Cepraga și Sorin Șipoș), Temi e metodi della ricerca storica e filologica. Nuove riflessioni tra Est ed Ovest, Oradea, 2018 (președintele comitetului de organizare: Sorin Șipoș); De la centru la marginile imperiului. Ideea imperială în spațiul european între istorie și literatură, Padova, 11-12 noiembrie 2019, (președinții comitetului de organizare: Dan Octavian Cepraga și Sorin Șipoș).
[3] Amintim doar câteva din publicațiile publicate de noi, anume: Frontierele spaţiului românesc în context european, Oradea, 2008, 483 p. (în colab. cu Mircea Brie, Florin Sfrengeu, Ion Gumenâi); Politici imperiale în Estul şi Vestul spaţiului românesc, Oradea, 2010, 483 p. (în colab. cu Mircea Brie, Ioan Horga, Ion Gumenâi); The Historian’s Atelier: Sources, Methods, Interpretations, Cluj-Napoca, 2012, 280 p. (în colab. cu Gabriel Moisa, Florin Sfrengeu, Mircea Brie, Ion Gumenâi); The Historian’s Atelier: Sources, Methods, Interpretations, Cluj-Napoca, 2012, 280 p. (în colab. cu Gabriel Moisa, Florin Sfrengeu, Mircea Brie, Ion Gumenâi); Silviu Dragomir, Vlahii din nordul Peninsulei Balcanice în Evul Mediu, ediţie îngrijită şi studiu introductiv de Sorin Şipoş, Cluj-Napoca, 2012, 289 p.; Silviu Dragomir, Istoria desrobirei religioase a românilor din Ardeal în secolul XVIII, vol. I-II, ediţie îngrijită şi studiu introductiv de Sorin Şipoş, Cluj-Napoca, 2012, 542 + 320 p.; From Periphery to Centre. The Image of Europe at the Eastern Border of Europe, Cluj-Napoca, 2014, 292 p. (în colab. cu Gabriel Moisa, Dan Octavian Cepraga, Mircea Brie, Teodor Mateoc); Categorie europee. Rappresentazioni storiche e letterarie del ”Politico”, TR, XXIII, Suppl., 1, 2014, 319 p. (în colab. cu Federico Donatiello, Dan Octavian Cepraga, Aurel Chiriac); Potere e imaginari politico in Europa. Radici Storiche, modelli antropologici, representazioni letterare, TR, XXIV, Suppl. 1, 2015, nr. 2 320 p. (în colab. cu Dan Octavian Cepraga, Giulia Ambrosi); Națiunea imaginată, Cluj-Napoca, 2019, 560 p. (în colab. cu Gabriel Moisa, Laura Ardelean, Ion Eremia, Radu Românașu, Dan Octavian Cepraga); Temi e metodi della ricerca storica e filologica. Nuove riflessioni tra Est ed Ovest, TR, XXIX, Suppl. 1, 2020, 320 p. (în colab. cu Dan Octavian Cepraga, Laura Ardelean, Iulia Cosma).
