Universitatea din Oradea

Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba-Iulia în parteneriat cu Academia Română și Comitetul Național al Istoricilor din România

organizează, în perioada 08-10 Septembrie 2022,

a III-a ediție a Congresului Național al Istoricilor Români - PROGRAM

 

Comunicat de presă

Peste 50 de istorici și membrii Centrului de Studii Interdisciplinar  „Silviu Dragomir” de la Universitatea din Oradea vor participa în perioada 08-10 Septembrie 2022, la cea de-a III-a ediție a Congresului Național al Istoricilor Români desfășurată în cadrul Universității „1 Decembrie 1918” din Alba-Iulia. Prestigiosul eveniment este organizat în parteneriat cu Academia Română și Comitetul Național al Istoricilor din România. Personalități, profesori și cercetători, printre care îi reamintim pe: (Acad. prof. univ. dr. Ioan-Aurel Pop, Președintele Academiei Române, Prof. univ. dr. Sorin Șipoș, Director CSDI, Universitatea din Oradea, Prof. univ. dr. Bogdan Murgescu, Prorector al Universității București, - își propun să readucă în discuție necesitatea de a ne cunoaşte istoria. Crezul comun al acestora se traduce prin străduințele de a strânge un set de practici și instrumente necesare pentru promovarea identității și a valorilor naționale pe plan universal. Dezbaterile își propun să aducă în prim-plan inclusiv ideea de cetățean responsabil, conștient de trecutul istoric și implicat activ în viața cetății.

Pe durata celor trei zile, grupul de istorici vor participa la secțiunile tematice și generale ale congresului (Monografiile de localități. Metode și tehnici de cercetare Moderator: Sorin Șipoș, Comoderator: Gabriel Moisa, Universitatea din Oradea; 150 de ani de la moartea lui Avram Iancu: nașterea unui mit, Moderator: Ioan Bolovan, Universitatea „Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca, Academia Română; târgul de carte, prezentări ale volumelor: „Avram Iancu”, Autor: Silviu Dragomir, Ediție îngrijită de Ioan Bolovan, Sorin Șipoș, publicat în 2022. Programul general și alte detalii despre activități pot fi consultate pe site-ul evenimentului.

Congresul își propune să stabilească contacte durabile între istoricii români. Eforturile comune se vor concentra asupra: statutului investigațiilor istorice actuale și a perspectivelor viitoare, găsirea şi trasarea  unor direcții clare de studiu, pornind de la sursele documentare de arhivă la sursele memorialistice și alte mărturii, în spiritul adevărului istoric.

Alegerea Albei Iulia drept locație pentru organizarea unei astfel de manifestări nu este întâmplătoare, în condițiile în care cercetarea istorică din regiune, atât la nivelul mediului universitar, cât și la nivel academic s-a făcut remarcată  prin contribuții istoriografice remarcabile.

Biroul de Comunicare al Centrului de Cercetare Interdisciplinară  „Silviu Dragomir” 

 

 

Școala Doctorală de Istorie și Centrul de Studii Interdisciplinare „Silviu Dragomir”, ale Universității din Oradea

organizează miercuri, 11 Mai 2022, începând cu orele 14:00, în Sala de Conferințe a Bibliotecii Universității din Oradea (str. Universității, nr. 1)

Conferința cu tema: Comunicarea ca mod de viață în era digitală - AFIȘ

avându-l ca invitat pe prof. univ. Dr. habil. Sandu Frunză de la Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. 

Evenimentul poartă încărcătura simbolică a unei tradiții intelectuale, suprapunându-se cu perioada în care se celebrează cei 20 de ani de Studii Doctorale în Istorie la Universitatea din Oradea și cei 55 de ani de învățământ superior în istorie la Oradea.

Manifestarea științifică va fi moderată de prof. univ. dr. Sorin Șipoș, de la Facultatea de Istorie și Relații Internaționale și directorul Școlii Doctorale în Istorie de la Universitatea din Oradea.

Evenimentul este organizată în parteneriat cu Universitatea de Stat din Moldova și Muzeul Țării Crișurilor din Oradea.

Conferința își propune să le ofere participanților posibilitatea de a intra în dialog, o serie de răspunsuri, dar și întrebări de reflecție asupra unor provocări actuale: îngrijorarea crescută cu privire la dezinformare în contextul crizei epidemiologice și al ascensiunii crizei de securitate, înmulțirea și răspândirea știrilor false în mediul online, transformările pe care le suferă ecosistemul informaţional ca urmare a posibilităţilor nelimitate oferite de tehnologiile digitale. În momentele de criză ale unei societăți, publicul are nevoie de luciditate și de informații corecte și strategii de comunicare bazate pe fundamente pragmatice, realiste, asumate. 

Sandu FRUNZĂ este doctor în filosofie, specializarea filosofia culturii, a valorilor și a istoriei, cercetător și profesor universitar la Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării (UBB), unde predă cursurile pe teme de: filosofia comunicării, etică în publicitate, etică managerială, deontologie, religie și ideologie, imaginar religios în limbajele publicitare, dezvoltare personală și branding personal, autor a numeroase articole publicate în reviste de specialitate internaționale și naționale. În 2005 a primit prestigiosul Premiu al Academiei Române, iar în 2010 - distincția de Profesor Bologna.

 

 

Comunicarea ca mod de viață în era digitală

 În data de 11.05.2022, începând cu orele 14.00, în Sala de Conferințe a Bibliotecii Universității din Oradea s-a desfășurat conferinţa cu tema: ,,Comunicarea ca mod de viață în era digitală”, avîndu-l ca invitat pe Prof. Univ. Dr. Sandu Frunză de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Evenimentul a fost deschis cu un cuvânt de salut de către Prof. Univ. Dr. Sorin Șipoș, de la Facultatea de Istorie și Relații Internaționale și directorul Școlii Doctorale în Istorie de la Universitatea din Oradea, punctând în fața audienţei activitatea profesională bogată și domeniile de interes ale universitarului clujean. 

Filosoful și cercetătorul Sandu Frunză în cuvântul său a făcut referire la faptul că într-o lume a „e-totul-ului” (e-commerce, cloud computing, smartphone-uri, aplicații, wearable, cursuri online, social media), avem nevoie de filosofie mai mult ca niciodată. O filosofie care susține un cadru intelectual este esențială pentru orice societate/comunitate. Filosofia informației este filosofia timpului nostru. Barierele dintre lumea online și cea offline (situată în afara sferei digitale) s-au dilatat. Având ca punct de pornire acest tsunami digital în care ne purtăm viețile, Sandu Frunză a considerat pertinent să lanseze spre dezbatere și reflecție următoarele întrebări: Cine suntem noi și cum relaționăm cu ceilalți?. Aceste două întrebări fundamentale necesită răspunsuri care pun în lumină schimbările evidente cauzate de revoluția digitală. Modul în care ne modelăm personalitățile și relaționăm cu cei din jur s-a schimbat dramatic. Tehnologia informației nu mai reprezintă un simplu instrument, ci este inevitabil împletită cu mediul în care trăim.

 În a doua parte a prelegerii, consilierul filosofic și universitarul Sandu Frunză a ținut să sublinieze că a filosofa înseamnă a comunica filosofic. De la începuturi, filosofia a comunicat cu forță - discursurile lui Aristotel, Platon, Socrate - stând mărturie în acest sens. Așadar, cele două domenii - filosofia și comunicarea dețin o rădăcină comună. Ținând cont de faptul că filosofia își întărește atitudinea prin comunicare, profesorul Sandu Frunză conchide că este logic să supunem comunicarea investigației filosofice și să o reașezăm pe orbita filosofiei. Întocmai ca Hadot, Sandu Frunză recunoaște că practica exercițiului filosofic a suferit numeroase mutații. Cu toate acestea, coborârea din turnul de fildeș a filosofiei și reapropierea acesteia de viața concretă a oamenilor este posibilă prin redescoperirea etică a dialogului, adică a raportului fructuos dintre Eu și Tu - cel pe care se fundamentează opera lui Feuerbach, Martin Buber, dinamică ulterior sesizabilă și în scrierile lui Habermas.

 Sandu Frunză a argumentat că serviciile de consiliere filosofică pot fi asemuite unei „cutii de instrumente”, de idei și modalități de a face față complexității vieții. Indiferent dacă suntem conștienți sau nu, toți oamenii dețin poziții și convingeri filosofice. Participarea activă în această lume și a fi o ființă umană autentică este o misiune plină de provocări. Dimpreună cu gândirea, reflecția critică, dialogul - textele filosofice au menirea de a ne forma, transforma și a reda un fel de a fi (de a ne situa) ca indivizi în lume. Pe durata expunerii, Sandu Frunză a ținut să aducă în discuție și cele 6 dimensiuni esențiale în procesul de redescoperire a conștiinței sinelui: dimensiunea digitală; dimensiunea religioasă; dimensiunea spirituală, dimensiunea personală, dimensiunea socială și dimensiunea fizică. Luate împreună, aceste dimensiuni nu numai că pun bazele pentru stabilirea comunicării ca subiect filosofic distinct, dar oferă și o schiță a modului în care ar putea arăta filosofia comunicării. 

 La final, studenţii şi numeroşi oaspeţi au adresat mai multe întrebări profesorului Sandu Frunză, invitatul clarificând că a filosofa presupune a îmbrățișa o abordare holistică și, implicit a regândi triada - a gândi - a alege - a acționa într-un context social-politic. Puterea de examinare, explorarea creativă și alegerile survenite din procesele de reflecție sunt vehicule ale mișcării, schimbării și creșterii personale într-o lume sufocată de tehnologie.

 Iulia Medveschi

 

 

 

 

 

Conferință Națională de Istorie la Arad, capitala politică a Marii Uniri – prinos Zilei Naționale

Emoționant, înălțător, de fiecare dată, sentimentul care te cuprinde în cetatea Aradului, capitala politică a Marii Uniri, în ajunul praznicului Zilei Naționale! În ședințele din 19-20 ianuarie (st.n.) 1908, fruntașii Partidului Național Român au definitivat regulamentul și proiectul de organizare a partidului, decretând înființarea secției române a PNR din Clubul Dietal al Naționalităților. „Prezident” a fost desemnat George Pop de Băsești, iar Coriolan Brediceanu, „Leul Banatului”, vicepreședinte, alături de Teodor Mihali și Nicolae Oncu, secretar general Vasile Lucaciu, secretari Alexandru Vaida-Voevod și Ioan Suciu, „cassar” Vasile Goldiș. Cu vot unanim, Aradul a fost declarat centru de organizare a PNR, fiind instituit, sub prezidiul deputatului Nicolae Oncu, și Biroul Central cu reședința în burgul de pe Mureș.

Ca de fiecare dată, cele mai importante instituții ale administrației locale (Instituția Prefectului, Consiliul Județean, Primăria), instituții ecleziastice (Arhiepiscopia Aradului), de cultură (Centrul Municipal de Cultură, Centrul Cultural Județean, Biblioteca Județeană „Alexandru D. Xenopol”, Complexul Muzeal), academice (Universitatea „Aurel Vlaicu” și Universitatea de Vest „Vasile Goldiș”), nu în ultimul rând Asociația „Ștefan Cicio-Pop”, și-au adus obolul la celebrarea celei mai importante zile din calendarul național.

Desfășurată sub genericul „Românii – între tradiție și modernitate de-a lungul timpului”, Conferința Națională, organizată în 26 noiembrie a.c. (coordonată de dr. Doru Sinaci, subprefectul Aradului, și dr. Corneliu Pădurean, președintele Asociației „Ștefan Cicio-Pop), a reunit personalități marcante ale istoriografiei naționale, studenți doctorali și cercetători, filozofi, oameni de cultură, reprezentanți ai unor prestigioase instituții academice. În preambulul manifestării (organizată în format hibrid) au rostit alocuțiuni în plen jr. Iustin Cionca (președintele Consiliului Județean), europarlamentarul Gheorghe Falcă, jr. Csaba Tóth (prefectul județului), Arhiepiscopul dr. Timotei Seviciu, ing. Călin Bibarț (primarul urbei de pe Mureș), dr. Doru Sinaci și rectorii celor două instituții academice arădene: dr. Ramona Lile și dr. Coralia Cotoraci.

Cele două secțiuni (moderate de dr. Sorin Șipoș, dr. Corneliu Pădurean, ambii reputați magiștri la Universitatea din Oradea, respectiv dr. Valeria Soroștineanu și dr. Dumitru Tomoni) au oferit participanților, iubitorilor muzei Clio care au dorit să fie prezenți pe platforma online, inedite pagini de istorie națională, teme diverse, din diferite arii de cercetare istoriografică, care au conferit dimensiune axiologică, în spirit academic, sesiunii de comunicări. De la recuperarea istoriografică a unor trasee spirituale (dr. Doru Sinaci: Culuare iluministe: Moscopole – Pesta – Arad) la conturarea unei perspective imagologice a românilor în sec. XVIII-XIX (dr. Sorin Șipoș: Cum erau prezentați românii din Principatele Române în descrierile călătorilor străini), de la relevarea unor contribuții la procesul de modernizare a societății românești, sub dominația vulturului imperial bicefal (dr. Eugen Gagea: Implicarea lui Vasile Goldiș în procesul de modernizare a societății românești din monarhia dualistă), la istoria mentalităților – comportament nupțial (dr. Corneliu Pădurean: Concubinajul – o formă de modernizare a comportamentului nupțial?), sistem bancar, istorie socială și culturală (dr. Adrian Deheleanu), într-un tradițional spațiu habitațional plurietnic și multiconfesional. Pagini inedite de jurnal, secvențe de pe frontul celei de-a doua conflagrații mondiale, mitologie, o incursiune în sistemul filozofic blagian datorată prof. Ioan Biriș (poetul Mirabilei semințe a debutat cu o scriere filozofică, Reflexii asupra intuiţiei lui Bergson, în ziarul arădean „Românul”, în 25 martie 1914, semnată cu pseudonimul Ion Albu), creștinism, comunitate rurală, învățământ (dr. Constantin-T. Stan: Învățământul confesional ortodox român în eparhia Aradului (secolele XVIII-XX) – toate subscrise vectorului ineluctabil al modernității.

O conferință care, depășind tonul și atmosfera unui necesar, totuși, festivism, a relevat o realitate din vest de plai mioritic aflată într-o perpetuă mobilitate și devenire, conferind sensuri majore istoriografiei românești. Importantă prezența magiștrilor și doctoranzilor Universității din Oradea, care au contribuit la înnobilarea unei manifestări selecte.

La mulți ani, România!

Constantin-T. STAN

 

 

 

 CONFERINȚA ȘTIINȚIFICĂ INTERNAȚIONALĂ

LATINITATE ROMANITATE ROMÂNITATE

Ediția a V a, Chișinău, 5-6 noiembrie 2021

AFIS, PROGRAMUL ȘI REZUMATELE COMUNICĂRILOR

 

 

 

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI LUGOJ, CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI LUGOJ, MUZEUL DE ISTORIE, ETNOGRAFIE ȘI ARTĂ PLASTICĂ LUGOJ, FILIALA LUGOJ A SOCIETĂȚII DE ȘTIINȚE ISTORICE DIN ROMÂNIA, ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR. 4 LUGOJ, ASOCIAȚIA „HONESTE VIVERE” LUGOJ, SINDICATUL ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PREUNIVERSITAR TIMIȘ

  în parteneriat cu / in partnership with

 UNIVERSITATEA DIN ORADEA, CENTRUL DE STUDII INTERDISCIPLINARE ORADEA – CHIȘINĂU, UNIVERSITATEA DIN PADOVA, UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA, UNIVERSITATEA EUROPEANĂ „DRĂGANˮ LUGOJ

organizează

CONFERINȚA INTERNAȚIONALĂ DE ISTORIE

ACTA HISTORICA CIVITATIS LUGOSIENSIS

INTERNATIONAL HISTORY CONFERENCE - AFIȘ

EDIȚIA I / FIRST EDITION

Lugoj, România, 17-19 septembrie 2021

ISTORIE LOCALĂ ȘI ISTORIE NAȚIONALĂ ÎN CONTEXT EUROPEAN - CAIET PROGRAM

LOCAL HISTORY AND NATIONAL HISTORY IN A EUROPEAN CONTEXT

 

 

 

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA - ȘCOALA DOCTORALA DE ȘTIINȚE UMANISTICE

CONFERINȚA ȘTIINȚIFICĂ NAȚIONALĂ A DOCTORANZILOR:

Metodologii contemporane de cercetare și evaluare, 22-23 aprilie 2021

AFIȘ

Jubileul Universității de Stat din Chișinău: trei pătrimi de veac de la fondare.

Profesori și doctoranzi de la Universitatea din Oradea invitați la Conferința jubiliară

 Școala Doctorală de Științe Umanistice a Universității de Stat din capitala basarabeană va marca importantul eveniment, în 22-23 aprilie a.c., prin organizarea Conferinței Științifice Naționale a Doctoranzilor, sub genericul: „Metodologii contemporane de cercetare și evaluare”.

La festivitatea de deschidere a manifestării științifice vor lua cuvântul: Igor Șarov (rectorul Universității de Stat din Moldova), Sergiu Cornea (Universitatea de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu” din Cahul), Sorin Domițian Șipoș (directorul Școlii Doctorale de Istorie a Universității din Oradea), Laura Pricop (Institutul de Cercetări Interdisciplinare de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași) și Adriana Cazacu (decanul Facultății de Litere de la Universitatea de Stat din Moldova). Conferința plenare va fi susținută de prof.univ.dr.habil. Sorin Șipoș. Vor urma, pe secțiuni, prezentările doctoranzilor participanți, reprezentanți ai unor instituții academice prestigioase: Universitatea de Stat din Moldova Chișinău, Agenția Națională a Arhivelor Chișinău, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iași, Universitatea din Oradea, Universitatea „Valahia” din Târgoviște, Universitatea din București, Academia de Administrare Publică Chișinău, USMF „Nicolae Testemițanu”, Institutul de Filologie „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Chișinău.

Parteneră a instituției academice din Chișinău, Școala Doctorală de Istorie de la Universitatea din Oradea are onoarea de a fi prezentă la acest festin științific cu un corp profesoral select: Sorin Domițian Șipoș (care va rosti o alocuțiune în deschiderea Conferinței și va fi invitat special la Conferința plenară din debutul manifestării cu un excurs din domeniul imagologiei: Imaginea Țărilor Române în relatările călătorilor străini. 1710-1810. Metodologia cercetării), Ion Zainea, Sorin Șipoș, Laura Ardelean, Mihai Drecin și Gabriel Moisa (invitați de onoare în secțiunile Conferinței și membri în Comitetul științific).

Conferința este structurată pe arii tematice reprezentând diferite epoci istorice, de la Evul Mediu la epoca modernă și contemporană, cu abordări diverse, din perspectivă interdisciplinară: istorică, literară, lingvistică, filozofică și ecleziastică. Astfel, la Secțiunea I („Istorie: perspective diacronice și sincronice. Istoria României”), vor fi prezentate teme vizând contextul politic și militar din Moldova veacului al XV-lea, raporturile diplomatice ale Moldovei cu Imperiul Habsburgic sub sceptrul lui Alexandru Lăpușneanu, trecerea de la grafia chirilică la cea latină. La aceeași secțiune, dar consacrată istoriei universale, vor fi expuse subiecte despre metodologia cercetării istorice, aspecte militare din timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, educația religioasă în contemporaneitate ș.a., iar la subsecțiunea „Istorie și memorie” vor fi evocate evenimente și personalități ecleziastice din timpul represiunii regimului comunist, o analiză a sistemului concentraționar de sorginte bolșevică și tipologia lagărelor și temnițelor, episodul marii epidemii din Chișinău de la sfârșitul secolului al XIX-lea, un excurs în imagologie (impresiile unor călători străini care au tranzitat spațiul românesc), durerosul fenomen al dezrădăcinării românilor, prezent cu acuitate în actualitate. Secțiunea a II-a este dedicată filozofiei și strategiilor interdisciplinare: auditul etic în școli, conceptul de mentalitate, filozofia limbajului, psihanaliza, orizonturi semiotice în creația lui Camil Petrescu, premise metodologice în hermeneutică etc. Cea de-a III-a secțiune, din generoasa structură a Conferinței, care acoperă o arie de o surprinzătoare anvergură și diversitate, își propune să prezinte teme din domeniul lingvisticii și literaturii: fonetică și dialectologie, sinonimie, semantică, pamflet, evoluția limbii române actuale, lirica digitală, memorialistica lui Victor Eftimiu, proza lui Alexandru A. Philippide, romanul foileton ș.a.

Prezența numeroasă a doctoranzilor orădeni, cu o tematică diversă, acoperind cele mai variate teme de istoriografie, reflectă interesul organizatorilor pentru rezultatele cercetărilor efectuate sub egida Școlii Doctorale de Istorie, coordonată de magistrul Sorin Șipoș: Constantin-T. Stan (Suzana Lorántffy și Școala Reformată Românească din Făgăraș), Marian Gheorghe (Importanța criticismului lui Ranke în metodologia cercetării istorice astăzi), Maria Ungur (Călători străini în spațiul românesc. 1821-1920 – istoriografia problemei), Dănuț Emanuel Poduț (Dinamica credincioșilor de confesiune penticostală din județul Arad. Studiu de caz: Biserica Creștină Penticostală Micălaca-Arad. Cercetarea registrelor parohiale), Cosmin Patcă (Metoda statistică și metoda grafică în cercetarea istorică. Studiu de caz: Monografia satelor de pe Valea Bistrei, Bihor, România), Traian Ostahie (Alegerea episcopului de Oradea în perioada medievală. Studiu de caz: Primogenitus și Benedict), Gelu Daniel Serea (Antroponimia ecleziastică din comitatul Bihor – sec. XII-XIV), Patricia Bianca Usvat (Mișcările religioase din Transilvania de la mijlocul secolului al XVIII-lea. Istoriografia problemei), Rodica Deac (Aspecte ale presei interbelice bihorene), Florentina Barta (Corespondența – sursă de reconstituire a istoriei contemporane. Studiu de caz: corespondența absolvenților Liceului „Emanuil Gojdu” din Oradea din perioada interbelică), Roland Olah (Evadarea în „Epoca de aur”, un capitol neștiut al comunismului românesc).

O conferință organizată cu profesionalism, într-un format ce exprimă un elevat spirit academic, cu un staff științific alcătuit din personalități consacrate, cu anvergură națională și internațională și impresionante cărți de vizită, din cele mai selecte medii universitare. Un adevărat etalon pentru modul de organizare a unei manifestări de acest gen, în care magiștrii pun în valoare, integrând în circuitul axiologic, eforturile doctoranzilor, cercetători acribioși în diferite domenii ale științei și culturii: istorie, lingvistică, filozofie, religie, literatură.

Profesor Constantin-T. STAN, doctorand al Școlii Doctorale de Istorie, Universitatea din Oradea

 

 

 

Universitatea din Oradea - Școala Doctorală de Istorie și Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava

Organizează Conferința - Călători străini în spațiul românesc și simbolistica frontierei (1710-1810), Metodologia Cercetării

AFIS

De-a lungul veacurilor, spațiul românesc s-a oglindit în scrierile și mărturiile călătorilor străini care l-au cunoscut nu doar geografic și peisagistic, dar mai ales cultural, prin înfățișarea localităților, prin întâlnirea cu oamenii de sorginte socială variată, obiceiurile și tradițiile lor, limba vorbită în varii registre și inflexiuni locale, precum și artefacte. Simbolul frontierei, ca limes, piatră de hotar, a devenit și a acumulat în timp un complex sistem de „aluviuni” culturale, între care unele țin de magie și supranatural, de riturile de trecere spre alt tărâm, călătoria și îndepărtarea de spațiul cunoscut și de apartenență fiind gesturi adesea însoțite de sentimentul acut de suspendare între lumi.

În data de 11 martie 2021, la ora 16, Școala doctorată de istorie a Universității din Oradea invită studenții, doctoranzii și cadrele didactice universitare și nu numai, dar și publicul larg, interesat de istorie și cultură, la o conferință dedicată metodologiei cercetării asupra simbolisticii frontierei și imaginii spațiului românesc, perceput de călătorii străini în trecere pe meleagurile locuite de români în veacul dintre anii 1710 și 1810.

Conferința este susținută de Prof. univ. dr. Habil. Sorin Șipoș, directorul Școlii Doctorale de Istorie a Universității din Oradea, și moderată de Prof. univ. dr. Habil. Ștefan Purici, Prorector al Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava.

Conferința va avea loc în spațiul virtual, pe platforma ZOOM, care poate fi accesată la următorul link: https://zoom.us/j/9859487338?pwd=MmNOeGxhc25jb0lKanZRR2lWY3RTUT09

Participarea este liberă.

 COMUNICAT:

 Conferință susținută de prof.univ.dr. habil Sorin ȘIPOȘ,

Călători străini în spațiul românesc și simbolistica frontierei (1710-1810).  Metodologia cercetării

            Între izvoarele istorice narative, jurnalele și memoriile de călătorie ocupă un loc special, surse de inedite informații trecute prin filtrul unor călători de formații profesionale și intelectuale diverse (militari, clerici, diplomați, funcționari), cu cunoștințe istorice uneori rudimentare, dar animați de dorința de a cunoaște și a înțelege semnificațiile unor noi spații geografice, contextul politic și social al unor ținuturi caracterizate printr-un topos și etos cu iz oriental. Sub imperiul acestei tentante paradigme, excursul prof. univ. dr. habil. Sorin ȘIPOȘ, directorul Școlii doctorale de la Facultatea de Istorie a Universității din Oradea – Călători străini în spațiul românesc și simbolistica frontierei (1710-1810). Metodologia cercetării –, susținut online, în 11 martie a.c., a reprezentat un util demers academic, adresat confraților, deopotrivă studenților, masteranzilor și doctoranzilor, tinerilor cercetători în domeniu care au participat într-un număr foarte mare.

Organizată sub egida Școlii Doctorale de Istorie de la Universitatea din Oradea, în cadrul proiectului proGNOSIS, în parteneriat cu Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, în prezența prof. univ. dr. habil. Ștefan Purici, prorectorul instituției sucevene (moderator), a prof.univ.dr.habil. Bogdan Popoveniuc, directorul Școlii doctorale de Științe Socio-Umane de la aceeași universitate, conferința s-a constituit într-o eclatantă incursiune privind metodologia cercetării în fascinanta ramură a imagologiei. Apelând la consistente și pilduitoare izvoare bibliografice (îi amintim doar pe Nicolae Iorga, Pompiliu Eliade, P. P. Panaitescu, Paul Cernovodeanu, Maria Holban, Neagu Djuvara), adevărate călăuze într-un vast labirint informațional, conferențiarul a avut darul de a sistematiza, de a extrage înțelesurile istorice, de a contextualiza informațiile, încadrându-le în spiritul mai larg al epocii. Elaborarea unor detaliate grafice ne-a oferit o perspectivă complexă asupra unui adevărat fenomen istoriografic, perpetuat de-a lungul secolelor, generând o utilă panoramă istorică cu interferențe antropologice.

Auditorului i-au fost relevate, aplicat, într-o fluentă și plastică expunere, cu acribia cercetătorului experimentat, etapele unui riguros și fundamentat parcurs metodologic: identificarea originii călătorilor, direcțiile de deplasare (intrare) spre Țările Române (cu influențe orientale în spațiul extracarpatic și elemente de occidentalizare în cel transilvan), scopul voiajului (misiuni diplomatice și ecleziastice, călătorii de agrement – transformate, în unele cazuri, în consistente investigații cu caracter științific), teritoriile statale traversate, toponimia frontierelor, destinația, tipologia însemnărilor (rapoarte oficiale, militare sau diplomatice, jurnale, epistole, memorii), în funcție de formația călătorilor.

Dincolo de relativitatea științifică a unor informații (observațiile consemnate sunt, uneori, episodice, neconcludente, generând și aprecieri fanteziste), confuzii onomastice și toponimice, relatările voiajorilor au o incontestabilă relevanță documentară, mărturii ale unor realități percepute nemijlocit, uneori cu naivitatea amatorului în domeniu, dar cu genuinitate și emoție. Devenim, astfel, martorii unor aspecte sociale și mentalități surprinzătoare, pătrunzând în intimitatea unor vremuri revolute. Prin fața ochilor noștri se perindă, în secvențe aproape cinematografice, oameni, locuri, obiceiuri, ritualuri. Ceea ce ne atrage însă cel mai mult atenția sunt referirile la structura fizică și psihologică a etnicilor români (majoritatea fac apel la caracterul latin al limbii române), priviți, în general, cu obiectivitate, într-un spirit pozitiv, într-un spațiu în care sunt majoritari.

Concluzionând, conferința magistrului Sorin ȘIPOȘ impune continuarea, într-un cadru similar, a investigațiilor destinate studiilor de imagologie. Aprecierile unor alogeni determină o mai nuanțată autocunoaștere, ne relevă noi dimensiuni ale profilului nostru moral, comportamental și atitudinal de-a lungul istoriei, un real reper în configurarea noastră ca homo historicus în relativitatea prezentului. 

Constantin-Tufan STAN, doctorand la Facultatea de Istorie a Universității din Oradea      

 

 

 

 

Școala Doctorală de Istorie ne invită la conferința Ce este un imperiu si... ce nu este?

Școala Doctorală de Istorie ne invită să participăm la conferința susținută de prof. univ. dr. habil. Mihai-Răzvan UNGUREANU, Universitatea București, Diplomatische Akademie, Institut fuer den Donauraum und Mitteleuropa, Wien, Oesterreich, Universidade Nova de Lisboa, Faculdade de Direito - CEDIS, Lisboa, Portugal.

Ce este un imperiu si...ce nu este?
 Evenimentul este organizat de Școala Doctorală de Istorie și Centrul de Studii Interdisciplinare.
Moderator, prof. univ. dr. habil. Sorin Șipoș, directorul Școlii Doctorale de Istorie.
Conferința se va desfășura online, la următoarea adresăJoin our Cloud HD Video Meeting în 9 noiembrie 2020, ora 16.
Manifestarea are loc într-un context fericit: 20 de ani de studii doctorale în istorie la Universitatea din Oradea și 55 de ani de învăţământ superior în istorie la Oradea. 
 
AFIȘ
 

 

 

 

Școala Doctorală de Istorie vă invită să participați la conferința inaugurală susținută de prof.univ.dr. Dan Octavian Cepraga

de la Universitatea din Padova, Limbă și națiune: despre formarea limbii române literare moderne.

Evenimentul este organizat de Școala Doctorală de Istorie și Centrul de Studii Interdisciplinare.

Moderator: prof. univ. dr. Sorin Șipoș, Directorul Școlii Doctorale de Istorie

Evenimentul se va desfășura online, la următoarea adresă: https://zoom.us/j/9859487338?pwd=MmNOeGxhc25jb0lKanZRR2lWY3RTUT09

luni, 19 octombrie 2020, orele 16.

20 de ani de studii doctorale în istorie la Universitatea din Oradea

55 de ani de învăţământ superior în istorie la Oradea

AFIȘ 

 

 

UNIVERSITATEA DIN ORADEA  IMPREUNĂ CU UNIVERSITĂȚI DIN REPUBLICA MOLDOVA

ORGANIZEAZĂ

CONFERINTA ȘTIINȚIFICĂ INTERNAȚIONALĂ Latinitate, Romanitate, Românitate Ediția a IV a 

CHIȘINĂU 6 NOIEMBRIE 2020

AFIȘ; PROGRAM; COMUNICAT

 

 Conferinţa ştiinţifică internațională „LATINITATE, ROMANITATE, ROMÂNITATE” (ediţia a IV-a) din 6 noiembrie 2020, se va desfășura în format mixt: cu prezența fizică și on line, în funcție de posibilitățile participanților.
Timpul alocat fiecărei prezentări este de 15 minute (10 minute prezentare + 5 minute întrebări/discuții).
 Locația desfășurării conferinței, precum și datele pentru conectarea la lucrările conferinței le găsiți în program pentru deschiderea și fiecare secțiune în parte. (link / Meeting ID / Passcode).
 Pentru ședințele on-line se va utiliza aplicația ZOOM.
Vă rugăm să vă instalați pe dispozitivele Dumneavoastră aplicația ZOOM și să vă asigurați din timp cu un dispozitiv electronic (calculator / laptop) cu conexiune calitativă și stabilă la internet și care să dispună de camera web, microfon și boxe, eventual, căști
 

 

 

Universitatea din Oradea - Universitatea de Stat din Moldova - Associazione Italiana di Romenistica -Societa di Studi Romeni Miron Costin - Dipartamento di Studi Linguistici e Letterari

Organizează

a -XI -a Conferință Internațională (Convegno internazionale, XI edizione)

De la centru la marginile Imperiului (Dal centro ai margini dell' Impero)

Ideea imperială în spațiul european între istorie și literatură (L'idea imperiale nello spazio europeo tra storia e letteratura)

PROGRAMUL CONFERINȚEI

Galerie Foto

Zece ani de colaborare intre Centrul de Studii Interdisciplinare din cadrul Universității din Oradea și Universitatea din Padova

Galerie Foto

 

 

UNIVERSITATEA DIN ORADEA  IMPREUNĂ CU UNIVERSITĂȚI DIN REPUBLICA MOLDOVA

ORGANIZEAZEA

CONFERINTA ȘTIINȚIFICĂ INTERNAȚIONALĂ Latinitate, Romanitate, Românitate Ediția a III a 

LA CHIȘINĂU ÎN PERIOADA 31 OCTOMBRIE- 2 NOIEMBRIE 2019

Coperta, Program, Comunicat despre desfășurarea conferinței

 

 

 

 

SESIUNEA DE COMUNICĂRI ŞTIINŢIFICE A DOCTORANZILOR ÎN ISTORIE Ediția a XIV-a, afiș, program

 

 

×

Meniu


TOP