Baza Gaudeamus, a Universității din Oradea, a găzduit, la finele săptămânii trecute, un inedit proiect studențesc extracurricular. Studenți, de la Departamentul Istorie al FIRSPSC și de la Facultatea de Arte, au recreat, împreună, ținute dacice și romane.
Workshop-ul studențesc face parte din proiectul „Călători prin istorie – Pe urmele trecutului, istoria prin ochii studenților”, organizat de Departamentul de Istorie din cadrul Facultății de Istorie, Relații Internaționale, Științe Politice și Științele Comunicării (FIRSPSC), Centrul de Studii Interdisciplinare „Silviu Dragomir” Oradea, în parteneriat cu Facultatea de Arte, Asociația „Gheorghe Șincai”, a studenților în istorie, și Asociația Cultural-Educativă „Educoolt”.
„În cadrul proiectului, studenții de la Istorie și cei de la Arte și-au propus ca, pe baza unei documentări foarte aprofundate, realizată de viitorii noștri istorici, să realizeze elemente vestimentare specifice istoriei noastre, mai precis, ținute ale dacilor și romanilor. Pe baza schițelor desenate de studenții Facultății de Arte, costumele, realizate la fața locului, în cadrul acestei primei faze a proiectului nostru, au fost cu adevărat reușite”, a declarat lect. univ. dr. Cosmin Patca, cadru didactic al FIRSPSC, coordonatorul proiectului „Călători prin istorie”. Lect. univ. dr. Cosmin Patca a subliniat că proiectul său nu se oprește aici. Studenții vor continua lucrul, în echipă, la aceste costume, dorindu-se ca ele să devină elemente de suport pentru „altfel de prelegeri pe teme istorice”.
„Prin acest proiect încercăm o altfel de abordare, interdisciplinară, a istoriei. Sperăm ca, la finalul proiectului, să putem expune aceste costume la Biblioteca Universității din Oradea și, apoi, să le prezentăm elevilor din școli și licee”, a mai adăugat lect. univ. dr. Cosmin Patca. Universitarul orădean a mai afirmat că, în cadrul proiectului „Pe urmele trecutului, istoria prin ochii studenților” sunt în pregătire excursii tematice, „pe urmele eroilor care ne-au scris istoria”. Una dintre aceste excursii va fi dedicată bicentenarului nașterii lui Avram Iancu și se va numi „Drumul Crăișorului”.
După cum detaliază organizatorii, atelierul studențesc de la Stâna de Vale a avut și alte obiective, secundare, precum: consolidarea relațiilor dintre studenții de la diferite specializări, stimularea creativității tinerilor, derularea unor activități de team-building, relaxare și recreere în natură. „Reușita acestui eveniment, validează proiectul nostru și ne obligă să-l ducem mai departe”, spune lect. univ. dr. Cosmin Patca.
Internaționalizarea școlii doctorale de istorie LINK PDF
„Uitarea înseamnă o nouă condamnare” - simpozion dedicat memoriei foștilor deținuți politici
Sala de conferințe a Bibliotecii Universității din Oradea a fost locul în care, joi, 14 martie 2023, a avut loc evenimentul intitulat „Ziua Deținuților Politici Anticomuniști - Memorie și Sacrificiu”. Manifestarea a fost organizată de Biblioteca Universității din Oradea, Facultatea de Istorie, Relații Internaționale, Științe Politice și Științele Comunicării (FIRSPSC), în parteneriat cu Asociația Foștilor Deținuți Politici din România (AFDPR) și Asociația „Gheorghe Șincai” - a Studenților în Istorie Oradea, pentru a marca cel de al treisprezecelea an în care, în România, sunt omagiate, oficial, suferințele și sacrificiile victimelor regimului comunist.
Prof. univ. dr. habil. Sorin Șipoș, prorectorul Universității din Oradea, a declarat că evenimentul reprezintă „un moment important, legat de memoria neamului nostru, de memoria noastră intelectuală și de memoria noastră culturală”. Prorectorul Universității din Oradea, el însuși istoric, a evocat ilustra figură a lui Silviu Dragomir, cel care a intrat în temnițele comuniste având 120 de kilograme, pentru ca, până la eliberare, să fi pierdut două treimi din greutate. Prof. univ. dr. habil. Sorin Șipoș a subliniat că „atitudinea sa, de om religios, practicant, a fost cea care i-a salvat viața”. Vorbind despre victimele regimului comunist ca despre niște martiri, prorectorul Universității din Oradea a mai afirmat: „Este datoria noastră de istorici, de profesori, de oameni ai cetății să ne amintim de acești eroi care au făcut mult bine României”.
La rândul său, decanul FIRSPSC, prof. univ. dr. habil. Gabriel Moisa a vorbit despre efortul depus de istorici pentru a scoate la lumină această pagină neagră a istoriei noastre recente. Prof. univ. dr. habil. Gabriel Moisa și-a reamintit seninătatea cu care foștii deținuți politici priveau înapoi, spre anii de recluziune, atitudine care - spune decanul FIRSPSC - îi punea deseori în încurcătură chiar și pe istorici. „După 15 sau 30 de ani de pușcărie, ei erau senini, nu aveau de reglat conturi cu cei care i-au trimis la închisoare”, observa prof. univ. dr. habil. Gabriel Moisa.
Nistor Alin Bădiceanu, fiu al unui fost deținut politic, vicepreședinte al AFDPR, s-a declarat „onorat ca, în mod instituțional, în calitate de reprezentant al Asociației, să se poată adresa mediului academic”. Vicepreședintele AFDPR a relatat, pe scurt, cum tatăl său, pe atunci în vârstă de numai 15 ani, a fost arestat fiindcă organizase un grup ce își propunea să se opună regimului comunist. La fel ca și prof. univ. dr. habil. Gabriel Moisa, Nistor Alin Bădiceanu a vorbit despre seninătatea cu care victimele închisorilor comuniste priveau înapoi spre anii de detenție. „Ne-am făcut datoria, față de țară, de Dumnezeu și față de propria conștiință”, a parafrazat vicepreședintele AFDPR, rezumând numeroase discuții pe care le-a avut cu foști deținuți politici. „Erau senini pentru că aveau conștiința datoriei împlinite”, a concluzionat Nistor Alin Bădiceanu.
Cei prezenți la evenimentul organizat de Universitatea din Oradea au avut ocazia să urmărească un episod din documentarul „Adolescenți în zeghe”, realizat de dr. Cristina Pușcaș. Filmul urmărește destinul dureros al profesorului beiușean Traian Bodea, arestat și el la vârsta de 15 ani, pentru că scris și răspândit manifeste prin care cerea retragerea din țară a trupelor sovietice, eliminarea sistemului de cote și libertate. Într-un context mai larg, dr. Cristina Pușcaș a mai vorbit despre proiectul ei, intitulat: „Uitarea înseamnă o nouă condamnare”, proiect în cadrul căruia a realizat zece interviuri, însumând zeci de ore de înregistrări, „mărturii vii ale acestor experiențe carcerale, care astfel transmit mult mai bine emoțiile și trăirile eroilor lor”.
În cadrul aceleiași manifestări, organizată și moderată de dr. Anarela Chiș, holul central al Bibliotecii Universității din Oradea a găzduit o expoziție de cărți despre sistemul represiv comunist din România și victimele acestuia. Cărțile, selectate de bibliotecarele Rodica Opriș și Camelia Floriș, s-au bucurat de un deosebit interes din partea publicului.
https://media.uoradea.ro/article2625--Uitarea-inseamn%C4%83-o-nou%C4%83-condamnare-simpozion-dedicat-memoriei-fo%C8%99tilor-de%C8%9Binu%C8%9Bi-politici
Lansarea unui volum „monument” - „Enciclopedia Centenarul Războiului de Întregire și al Marii Uniri (2014 - 2020)”
În prezența rectorului, prof. univ. dr. habil. Constantin Bungău, a prorectorului, prof. univ. dr. habil. Sorin Șipoș, și a coordonatorului lucrării, prof. univ. dr. Ion Solcanu, în Aula Magna a Universității din Oradea, a fost lansat, luni, 11 martie 2024, volumul „Enciclopedia Centenarul Războiului de Întregire și al Marii Uniri (2014 - 2020)”. Lucrarea adună: bibliografie, manifestări științifice, monumente și însemne comemorative din perioada 2014 - 2020, cu privire la evenimentele și personalitățile implicate în acțiuni politice, militare, de politică internă și diplomație a anilor 1914 - 1920.
Prof. univ. emerit Mihai Drecin, în calitate de coautor al lucrării, a deschis evenimentul amintind de prezența în sală a încă patru colegi, și ei membri ai Academiei Oamenilor de Știință din România (AOȘR), propunându-i rectorului să sprijine înființarea unei filiale a AOȘR în cadrul Universității din Oradea.
În scurta sa alocuțiune, prof. univ. dr. habil. Constantin Bungău i-a felicitat pe autorii și colaboratorii care au pus umărul la realizarea „Enciclopediei Centenarul Războiului de Întregire și al Marii Uniri (2014 - 2020)”. Vorbind despre prof. univ. dr. Ion Solcanu, rectorul Universității din Oradea a spus că acesta a fost „Un exemplu în activitatea sa parlamentară și, pe lângă faptul că ne-a reprezentat cu cinste în parlament, s-a dovedit a fi și un profesionist respectat în domeniul său de activitate. Câți oameni are România în parlament și câți dintre ei își fac, așa cum trebuie, datoria la locul de muncă?”.
Vorbind despre lucrarea lansată la Oradea, imediat după prima ei prezentare, care a avut loc la Universitatea din Iași, prof. univ. dr. habil. Sorin Șipoș a avut numai cuvinte de laudă: „o lucrare monumentală, un proiect național de anvergură, un volum cu totul și cu totul deosebit, un instrument de lucru atât de necesar istoriografiei românești și o realizare de excepție care face cinste autorilor, Academiei Oamenilor de Știință din România și tuturor colaboratorilor”. Pe scurt, prof. univ. dr. habil. Sorin Șipoș a apreciat că „Enciclopedia Centenarul Războiului de Întregire și al Marii Uniri (2014 - 2020) este o lucrare monument a istoriografiei românești, un volum peste care nu se va putea trece în cercetarea istorică”.
La rândul său, prof. univ. dr. habil. Gabriel Moisa, decanul Facultății de Istorie, Relații Internaționale, Științe Politice și Științele Comunicării (FIRSPSC), a apreciat că volumul este „Unul dintre puținele produse remarcabile care omagiază Centenarul. Și noi, istoricii, suntem încă restanți la ceea ce trebuia să facem cu toții pentru a marca acest eveniment astral din istoria României”. Decanul FIRSPSC consideră și el că lucrarea este „un teribil de bun instrument de lucru pentru toți cei care se ocupă de scrisul istoric”.
Coordonatorul cărții „Enciclopedia Centenarul Războiului de Întregire și al Marii Uniri (2014 - 2020)”, prof. univ. dr. Ion Solcanu, s-a declarat convins că vor trece decenii până când cineva se va mai încumeta să mai scrie o lucrare de asemenea anvergură. „Peste zeci și zeci de ani, se vor întreba unii ce au făcut românii la Centenar, cum și-au omagiat eroii, pe făuritorii Marii Uniri. Acest volum este răspunsul adecvat”.
„Enciclopedia Centenarul Războiului de Întregire și al Marii Uniri (2014 - 2020)” numără peste 1.700 de pagini, a fost editată de AOȘR, cu sprijinul a doi oameni de afaceri și costă 1.000 de lei.
https://media.uoradea.ro/article2615-Lansarea-unui-volum-monument-Enciclopedia-Centenarul-R%C4%83zboiului-de-Intregire-%C8%99i-al-Marii-Uniri-2014-2020
Producția „Avram Iancu Împotriva Imperiului” a fost prezentată studenților de la Universitatea din Oradea
„Universitatea din Oradea este prima universitate din România care marchează, prin acest eveniment, bicentenarul nașterii lui Avram Iancu”, a spus prof. univ. dr. habil. Sorin Șipoș, în deschiderea proiecției filmului „Avram Iancu Împotriva Imperiului”, care a avut loc miercuri, 6 martie 2024, după-amiaza, în Aula Magna UO.
La proiecția evenimentului au luat parte P.S. Virgil Bercea - episcopul greco-catolic de Oradea și rectorul Universității din Oradea, prof. univ. dr. habil. Constantin Bungău, împreună cu un numeros public.
Naratorul primei docu-drame realizată în România promite, în preambulul filmului, „O poveste savuroasă”. Dar, dincolo de aceasta, pelicula reușește să transmită emoție și, în mod egal, să dea de gândit. Figura eroului național Avram Iancu contrastează categoric, atât cu cea a moților săi, care spun bancuri incorecte politic despre unguri, cât, mai ales, cu profilul maiorului Hatvani, pe cât de tânăr, pe atât de șovin și de arogant. Autorii prezintă publicului un Crăișor care merge în afara și înaintea vremurilor sale. Conducătorul revoluționarilor români din Transilvania este, paradoxal pentru un comandant militar, un pacifist. Iancu repetă, de mai multe ori pe parcursul filmului, că „vărsarea de sânge e un mare păcat” și că „tot ce am făcut am făcut pentru pace”. La final, realizatorii filmului citează integral testamentul lui Avram Iancu, document care ilustrează viziunea revoluționarului despre educație: „Voiesc dară și hotărât să dispun ca, după moartea mea, toată averea mișcătoare și nemișcătoare să treacă în folosul națiunii și întru ajutorul înființării unei academii de Drepturi, tare crezând că luptătorii cu arma legii vor putea scoate drepturile națiunii noi”.
„Mă bucur că Universitatea din Oradea e gazda unui astfel de eveniment, o manifestare de educație culturală, cu o consistentă substanță științifică, care prilejuiește reale momente de reflecție”, a spus prof. univ. dr. habil. Constantin Bungău. Rectorul nu a uitat să felicite echipa de realizatori și pe consultanții științifici ai filmului, istorici ai Universității din Oradea: prof. univ. dr. emerit Mihai Drecin, prof. univ. dr. habil. Sorin Șipoș și conf. univ. dr. Radu Romînașu.
Mărturisind că este încercat de emoții, prof. univ. dr. habil. Sorin Șipoș a subliniat că filmul „Avram Iancu Împotriva Imperiului” este „deocamdată, prima realizare cu care România se poate mândri în anul bicentenarului nașterii Crăișorului”. „Până în acest moment, nicio altă instituție n-a ieșit pe piață cu nimic. Au ieșit, în schimb, acești oameni care au decis că trebuie să facă ceva în cinstea acestui eveniment”, a mai spus prorectorul Universității din Oradea, aducând astfel un elogiu întregii echipe care a lucrat la realizarea filmului.
În replică, Alin Panc, unul dintre producători, a declarat: „N-am reușit să facem nimic. Am făcut doar să ducem mai departe o filă de istorie și să aducem un binemeritat tribut Ardealului, pentru că ne-a creat ca oameni, ca intelectuali”. „Eu cred că e nevoie să aducem asemenea eroi în fața celor tineri. (...) În lumea de astăzi, oamenii nu mai au niciun Dumnezeu. Prin Avram Iancu, Dumnezeu există!”, a mai spus Alin Panc.
La rândul său, Romi Cărmăzan, un alt membru al echipei de producție, a vorbit despre presiunea „extraordinar de mare” la care au fost supuși cei ce au realizat prima docu-dramă istorică românească. „Am îmbinat partea artistică cu partea istorică susținută de domnii profesori”, a spus el, pentru a fi completat imediat de Alin Panc. „Universitatea din Oradea a făcut, cu noi împreună, un film. Acesta e cel mai important lucru, în momentul acesta”.
Mai rezervat, actorul Horia Fedorca, cel care îl interpretează pe Avram Iancu, a zis că tot ce a făcut el a fost să joace un rol. „Dacă am învățat ceva de la personaj a fost determinarea. Când avem un obiectiv, să mergem înainte pentru a-l atinge”.
Evenimentul s-a încheiat cu un viu dialog, purtat de realizatorii filmului cu spectatorii. Studenții, și nu numai ei, au pus întrebări despre: situația social-economică a românilor din Transilvania, la momentul revoluției pașoptiste, despre sursele istorice care au stat la baza realizării scenariului și despre locul personajului istoric ca model pentru generațiile de azi.
„S-a făcut o treabă extraordinară. Este fundamental ca, dincolo de toate evenimentele pe care le trăim, care încearcă să niveleze totul, să salvăm aceste modele, acești eroi ai neamului”, a apreciat, P.S. Virgil Bercea, episcopul greco-catolic al Oradiei.
https://media.uoradea.ro/article2614-Produc%C8%9Bia-Avram-Iancu-Impotriva-Imperiului-a-fost-prezentat%C4%83-studen%C8%9Bilor-de-la-Universitatea-din-Oradea
„Avram Iancu - Împotriva imperiului”, în premieră la Muzeul Țării Crișurilor
În anul omagial Avram Iancu, la împlinirea a 200 de ani de la nașterea sa, apare această primă docudramă românească, produsă de PaPa Pictures și Asociația Centrul de Arte Vizuale Transilvania Art, cu consultanța științifică asigurată de două instituții orădene, Universitatea din Oradea şi Muzeul Țării Crișurilor Oradea, prin prof. univ. dr. habil. Sorin Șipos, prorectorul Universității din Oradea și muzeograf în cadrul Muzeului Țării Crișurilor Oradea, prof. univ. dr. Mihai Drecin și lect. univ. dr. Radu Romînașu.
„Evenimentul se adresează tuturor celor interesați să descopere și să înțeleagă mai profund evenimentele din 1848, din plină Revoluție în Transilvania, când moții au răspuns chemării lui Avram Iancu de a apăra Munții Apuseni, întărind dorința Crăișorului Munților, aceea că unicul dor al vieții sale a fost să-și vadă națiunea mea fericită”, spun realizatorii.
Prof. univ. dr. habil. Sorin Șipoș, prorector al Universității din Oradea și unul din consultanții științifici ai filmului, anunță că nu a renunțat nicidecum la ideea de a aduce prima docudramă istorică românească și la universitate. „Îmi doresc foarte mult ca studenții, care acum sunt în sesiune, să fie prezenți într-un număr cât mai mare la vizionarea acestui film. El se adresează, consider eu, în primul rând elevilor și studenților care vor să-și înțeleagă istoria. Prezentarea peliculei istorice «Avram Iancu - Împotriva imperiului”, va avea loc, în Aula Magna a Universității din Oradea, în prima săptămână a lunii martie”, a declarat prof. univ. dr. habil. Sorin Șipoș.
Vizionarea va fi urmată de o dezbatere pe marginea peliculei, la care vor participa regizorul Theo Thorn și prof. univ. dr. Gabriel Moisa, manager al Muzeului Țării Crișurilor Oradea, alături de actorii: Horia Fedorca, Kata Panczel, Paula Hriscu, Damian Victor Oancea, Alin Panc și Sandu Pop.
Organizatorii: Muzeul Țării Crișurilor Oradea - Complex Muzeal, împreună cu Facultatea de Istorie, Relații Internaționale, Științe Politice și Științele Comunicării și Centrul de Studii Interdisciplinare și în parteneriat cu Consiliul Județean Bihor și Primăria Municipiului Oradea, precizează că, la proiecția din data de 27 ianuarie 2024, intrarea este liberă, în limita a celor 150 de locuri de care dispune sala de conferințe a muzeului!
https://media.uoradea.ro/article2573--Avram-Iancu-Impotriva-imperiului-in-premier%C4%83-la-Muzeul-%C8%9A%C4%83rii-Cri%C8%99urilor
„Feciorii satului” din Cuzap, maraton de colinde românești în Italia
Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia, Consulatul General al României la Trieste, Departamentul de Studii Lingvistice şi Literare al Universităţii din Padova, Societatea de studii româneşti „Miron Costin”, Universitatea din Oradea, Facultatea de Istorie, Relaţii Internaţionale, Ştiinţe Politice şi Ştiinţele Comunicării, Şcoala Doctorală de Istorie, Centrul de Studii Interdisciplinare „Silviu Dragomir” din Oradea al Academiei Române, Muzeul Ţării Crişurilor din Oradea, în parteneriat cu Primăria Comunei Popeşti (jud. Bihor) și Parohia Ortodoxă din Cuzap, organizează o serie de concerte de colinde tradiţionale în interpretarea grupului „Feciorii satului”, în mai multe orașe din Italia.
„La aceste manifestări culturale sunt așteptați atât românii din diaspora, cât şi un numeros public italian. Programul va cuprinde colinde autentice ce datează din vechime, culese din satele bihorene Cuzap şi Voivozi, transmise în lumea rurală din generaţie în generaţie şi conservate, prin cultura orală, vreme de secole”, transmit organizatorii.
Pe 1 decembrie 2023, de Ziua Națională a României, grupul „Feciorii satului” din Cuzap va interpreta colinde tradiționale românești, la Padova, în Complexul „Beato Pellegrino”, al Universităţii din Padova, în Catedrala Sf. Maria, la Bazilica Pontificală Sf. Anton din Padova și la Biserica Sf. Iustina.
A doua zi, 2 decembrie 2023, colindătorii bihoreni vor concerta în sala „Senator Eugenio Gatto”, din Scorzè. Co-organizatorul evenimentului este Associazione Ricreativa Culturale Locus Onlus, sub patronajul Primăriei Scorzè. În aceeaşi zi, grupul „Feciorii satului” din Cuzap vor colinda și la Teatrul Orășenesc „Marcello Mascherini”, din Azzano Decimo.
În localitatea Cuzap, comuna Popeşti, în nord-estul judeţului Bihor, se mai păstrează încă o veche tradiţie de Crăciun, atestată şi în alte areale din spaţiul românesc: cetele de feciori. Poziția oarecum izolată a satului, în raport cu principalele drumuri ce se întind de-a lungul văii Crişului Repede şi a văii Barcăului, şi existenţa unei mase compacte de populaţie românească au făcut ca obiceiul colindatului de Crăciun, sub forma cetelor de feciori, să se păstreze neîntrerupt la Cuzap. Obiceiul colindatului prin „cetele de flăcăi” are o răspândire inegală în spaţiul românesc: în Transilvania şi anumite zone din Oltenia şi Muntenia este încă viguros, în timp ce în Moldova şi Banat îmbracă forme mai modeste. Obiceiul cetelor de feciori din Cuzap reprezintă o îmbinare de elemente foarte vechi cu altele mai noi, indicând un amplu proces de amalgamare a tradiţiilor şi obiceiurilor româneşti legate de perioadele celor mai importante Sărbători creştine.
Ceata de feciori din Cuzap poartă numele de „Feciorii satului”. Din ceată fac parte băieţi, începând de la vârsta pubertății și până la căsătorie. În cazuri excepţionale, în ceată sunt integraţi şi bărbaţi căsătoriţi. Începutul Postului Crăciunului marchează alegerea reprezentanţilor feciorilor. Ceata este condusă de un „birău” şi un „borbirău”, termeni împrumutaţi din regionalismele privitoare la administraţia locală. Colindatul începe în seara de Ajun a Crăciunului, de la biserică și la casa preotului. Sunt colindaţi apoi toţi locuitorii satului, până a doua zi dimineaţa. Repertoriul cetei de feciori cuprinde colinde specifice, repetate în fiecare casă: Și ne lasă gazdă-n casă, Scris-o Domnu, Colinda fetei, Colinda de ieșire și altele. Ceata feciorilor este însoţită de muzicanţi (instrumentişti) care aduc în fiecare casă cântecul, jocul şi voia bună. Gazda răsplătește feciorii pentru colindă cu vin, colaci și bani. Fetele tinere, ce urmează a se căsători, pregătesc un colac fecioresc, iar feciorii joacă fetele. Colacii feciorești sunt duși la biserică, unde, în ziua de Crăciun, are loc o slujbă specială. Din banii adunaţi, feciorii organizează o petrecere care durează trei zile, cu muzică şi dans, la care ia parte întreaga comunitate. Petrecerea se încheie cu „danţul hurdăului” (al butoiului), după care ceata se destramă şi se reorganizează cu prilejul Sărbătorilor din anul următor.
https://media.uoradea.ro/article2539--Feciorii-satului-din-Cuzap-maraton-de-colinde-romane%C8%99ti-in-Italia
Universitatea din Oradea, la conferința ce aniversează „90 de ani de studii românești la Universitatea din Padova”
În aceste zile se sărbătoresc 90 de ani de la susținerea primelor cursuri de limbă și literatură română la Universitatea din Padova (Italia). Cu acest prilej, universitatea gazdă, prin Departamentul de Studii Lingvistice și Literare, Societatea de Studii Românești „Miron Costin” și Institutul Român de Cultură și Cercetare Umanistă din Veneția, organizează un simpozion cu participare internațională.
La manifestarea științifică, programată să aibă loc în zilele de 22 și 23 noiembrie 2023, vor participa prorectorul Universității din Oradea, prof. univ. dr. habil. Sorin Șipoș, respectiv decanul Facultății de Istorie, Relații Internaționale, Științe Politice și Științele Comunicării (FIRSPSC), prof. univ. dr. habil. Gabriel Moisa. De asemenea, vor fi prezenți și ambasadoarea României în Italia, E.S. Gabriela Dancău, rectorul Universității de Stat din Republica Moldova, Igor Șarov, directoarea Institutului Limbii Române din București, Daiana Ciubș.
Printre evenimentele dedicate celor 90 de ani de existență a cursurilor dedicate limbii și literaturii române se numără: masa rotundă „Românii din Padova, mărturii și perspective”, lansarea numărului 35 al revistei „Romania Orientale”, prezentarea celei mai noi ediții, bilingve, a volumului „Ev mediu românesc” (Sorin Șipoș și D.O. Cepraga) și un spectacol de poezie românească, susținut de studenții laboratorului de teatru al Departamentul de Studii Lingvistice și Literare, al Universității din Padova.
De asemenea, profesorii Bruno Mazzoni (Padova) și Lorenzo Renzi (Pisa) vor vorbi despre volumul Anei Blandiana, „Variațiuni pe o temă dată”.
La rândul său, decanul FIRISPSC, prof. univ. dr. habil Gabriel Moisa, va susține prelegerea cu titlul „Istorie și propagandă în anii `80 ai secolului trecut”.
https://media.uoradea.ro/article2525-Universitatea-din-Oradea-la-conferin%C8%9Ba-ce-aniverseaz%C4%83-90-de-ani-de-studii-romane%C8%99ti-la-Universitatea-din-Padova
Școala Doctorală de Istorie a Universității din Oradea
și Centrul de Studii Interdisciplinare „Silviu Dragomir” Oradea
EVENIMENTE ȘTIINȚIFICE - material centralizator
LANSĂRI DE CARTE - material centralizator
Acord de colaborare dintre Școală Doctorală de Istorie de la Universitatea din Oradea și Institutul de Istorie din Tirana
La data de 14.07.2023 o echipă a Universitătii din Oradea a efectuat o vizită de lucru în localitatea Tirana ocazie cu care a avut o întrevedere cu directorul Institutului de Istorie din Albania condus de Prof.Dr. Afrim Krasniqi. Scopul acestei întrevederi a fost semnarea Acordui de Partneriat între: Școala Doctorală de Istorie a Universității din Oradea/Centrul de Studii Interdisciplinare condusă de Prof. univ. habil. Sorin Șipoș cu Institutul de Istorie, Albania condus de Prof.Dr. Afrim Krasniqi. La întâlnire au participat din partea Universității din Oradea profesorii Mircea Brie și lectorul Istvan Polgar. Profesorii din Oradea au făcut o donație de carte pentru biblioteca Institutului de Istorie, Tirana. La acest moment important organizat la sediul Institutului de Istorie din Tirana a fost prezent E.S. Dl.Octavian Șerban, ambasadorul României în Republica Albania. De asemenea la Tirana s-a semnat un Acord de colaborare dintre Școala Doctorală de Istorie a Universității din Oradea/Centrul de Studii Interdisciplinare, cu Fundația Harriet Martineau cu sediul la Tirana. Fundatia Harriet Martineau realizează în lunile februarie- noiembrie, două proiecte finanțate de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni. În centrul angajamentului Fundației H. Martineau se află promovarea minorităților naționale (aromâne), păstrarea și afirmarea identității culturale și lingvistice, promovarea prin mass-media a identității lingvistice a minorităților, consolidarea cunoștințelor lingvistice ale minorităților etnice în rândul tinerilor.
Școala Doctorală de Istorie vă invită să participați, LUNI, 8 MAI 2023, ORA 12.00 Aula Magna a Universității din Oradea, la prezentarea următoarelor lucrări:
Vasile Pușcaș, Iuliu Maniu văzut de românii americani, Editura Școala Ardeleană, 2018
Marin Pop, Iuliu Maniu. Sfinxul de la Bădăcin, Editura Școala Ardeleană, 2023
Invitați speciali:
Profesor univ. dr. Vasile Pușcaș – Membru corespondent al Academiei Române
Dr. Marin Pop – Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău
Vor prezenta lucrările:
Profesor univ. dr. Gabriel Moisa • Profesor univ. dr. Sorin Șipoș Profesor univ. dr. Vasile Pușcaș • Profesor univ. dr. Mihai Drecin
Moderator: Profesor univ. dr. Sorin Șipoș
|
Conferință Sorin Șipoș: „Silviu Dragomir și monografia despre Avram Iancu” – 13 martie 2023, 17.00 în Sala „Ion Mușlea” a Bibliotecii Centrale Universitare „Lucian Blaga” din Cluj-Napoca
Luni, 13 martie 2023, se împlinesc 𝟏𝟑𝟓 𝐝𝐞 𝐚𝐧𝐢 𝐝𝐞 𝐥𝐚 𝐧𝐚𝐬̦𝐭𝐞𝐫𝐞𝐚 𝐢𝐬𝐭𝐨𝐫𝐢𝐜𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐒𝐢𝐥𝐯𝐢𝐮 𝐃𝐫𝐚𝐠𝐨𝐦𝐢𝐫. Cu acest prilej, domnul profesor Sorin Șipoș, directorul Școlii Doctorale de Istorie, a susținut conferința 𝑺𝒊𝒍𝒗𝒊𝒖 𝑫𝒓𝒂𝒈𝒐𝒎𝒊𝒓 𝒔̦𝒊 𝒎𝒐𝒏𝒐𝒈𝒓𝒂𝒇𝒊𝒂 𝒅𝒆𝒔𝒑𝒓𝒆 𝑨𝒗𝒓𝒂𝒎 𝑰𝒂𝒏𝒄𝒖: 𝒆𝒕𝒂𝒑𝒆 𝒊𝒔𝒕𝒐𝒓𝒊𝒄𝒆 𝒔̦𝒊 𝒊𝒎𝒑𝒍𝒊𝒄𝒂𝒕̦𝒊𝒊 𝒊𝒅𝒆𝒐𝒍𝒐𝒈𝒊𝒄𝒆.
Prelegerea a fost urmată de o dezbatere pe tema cărții 𝑨𝒗𝒓𝒂𝒎 𝑰𝒂𝒏𝒄𝒖. 𝑶 𝒗𝒊𝒂𝒕̦𝒂̆ 𝒅𝒆 𝒆𝒓𝒐𝒖 de 𝐒𝐢𝐥𝐯𝐢𝐮 𝐃𝐫𝐚𝐠𝐨𝐦𝐢𝐫 (text integral). Ediție aniversară îngrijită, studiu introductiv și notă asupra ediției de Ioan Bolovan și Sorin Șipoș. Texte însoțitoare de Ioan-Aurel Pop, Liviu Maior și Vasile Pușcaș.
Organizatorii evenimentul au fost: Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga” Cluj-Napoca, Institutul de Istorie „George Barițiu”, Centrul de Studii Transilvane, Fundația Transilvania Leaders, Despărțământul Cluj al ASTREI, Societatea Cultural-Patriotică „Avram Iancu” din România, Centrul de Studii Interdisciplinare „Silviu Dragomir” și Editura Școala Ardeleană.
Volumul 𝑨𝒗𝒓𝒂𝒎 𝑰𝒂𝒏𝒄𝒖. 𝑶 𝒗𝒊𝒂𝒕̦𝒂̆ 𝒅𝒆 𝒆𝒓𝒐𝒖 de 𝐒𝐢𝐥𝐯𝐢𝐮 𝐃𝐫𝐚𝐠𝐨𝐦𝐢𝐫 este un proiect editorial apărut în 2022 la 150 de ani de la trecerea în eternitate a lui Avram Iancu și la 60 de ani de la cea a lui Silviu Dragomir sub egida: Academia Română, Institutul de Istorie „George Barițiu”, Centrul de Studii Transilvane, Fundația Transilvania Leaders, Centrul de Studii Interdisciplinare „Silviu Dragomir”, Societatea Cultural-Patriotică „Avram Iancu” din România și Asociația Școala Ardeleană de Editare și Promovare a Cărții. Ilustrația copertei: Teodor Bogoi.
𝐒𝐨𝐫𝐢𝐧 𝐒̦𝐢𝐩𝐨𝐬̦ este profesor la Universitatea din Oradea. A publicat numeroase cărți de specialitate, printre care volumul 𝑺𝒊𝒍𝒗𝒊𝒖 𝑫𝒓𝒂𝒈𝒐𝒎𝒊𝒓 – 𝒊𝒔𝒕𝒐𝒓𝒊𝒄 (Editura Centrului de Studii Transilvane, 2002), lucrare reprezentativă despre marele istoric român, care are la bază teza de doctorat susținută la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.
„Analizând viața lui Avram Iancu la lumina unei informații mai cuprinzătoare, istoria critică nu poate decât să confirme voința sa neînfrântă de a izbândi drepturile națiunei și dragostea nețărmurită față de poporul din munții cei mai săraci ai Ardealului. A fost reprezentantul cel mai de seamă al revoluției române și un veritabil erou al poporului, ale cărui virtuți le-a făcut să strălucească peste veacuri, ca o pildă vie urmașilor iubitori de patrie și ca un izvor luminos de mândrie națională.” (SILVIU DRAGOMIR)
„Silviu Dragomir nu a făcut decât să sintetizeze, pe baza unui imens material documentar, a unei bibliografii aproape exhaustive, dar și a tradiției orale, imaginea unui Avram Iancu providențial. Monografia lui a contribuit în mod decisiv la impunerea și în mediile științifice a mitului eroului național din Apuseni, astfel că niciun specialist al revoluției pașoptiste din Transilvania nu mai poate ocoli această lucrare. Format în ambianța cercetărilor de medievistică, istoricul Silviu Dragomir a reconstituit faptele pe baza informațiilor din documentele vremii, prezentându-le într-o înlănțuire logică și cronologică. Bun cunoscător al realităților din secolul al XVIII-lea, istoricul a identificat cauzele adânci, de ordin social și național, care i-au determinat pe români să participe la revoluție. A încercat să privească revoluția, pe conducătorii ei, în contextul epocii, cu calitățile și slăbiciunile lor, pentru a reda evenimentele așa cum s-au întâmplat. A demonstrat până la finalul carierei un atașament necondiționat atât pentru metoda critică în cercetarea trecutului, cât și în favoarea dezideratului potrivit căruia știința istorică trebuie să fie, în primul rând, în slujba adevărului. A încercat și în anii comunismului să scrie o istorie necosmetizată, sustrasă ingerințelor ideologiei politice a vremii. Gândul nostru este de a prezenta cititorului adevărata viziune și judecată a lui Silviu Dragomir despre Avram Iancu, pentru ca istoricul să rămână în memoria colectivă așa cum a fost el în realitate. (IOAN BOLOVAN, SORIN ȘIPOȘ)
Lansare de carte : Teme și metode de cercetare în istorie și filologie
S. Șipoș, G. Moisa, D. O. Cepraga (Criterion editrice / Academia Română - Centrul de Studii Transilvane, Milano, Cluj-Napoca, 2023)
https://m.facebook.com/story.
Acord de colaborare în domeniul academic între Școala Doctorală de Istorie de la Universitatea din Oradea și Institutul Român de Cultură și Cercetare Umanistică de la Veneția
https://m.facebook.com/story.
Facultatea de Istorie, Relații Internaționale, Științe Politice și Științele Comunicării, Centrul de Studii Interdisciplinare Silviu Dragomir, Episcopia Română Unită cu Roma și Muzeul Țării Crișurilor organizează prezentarea lucrării Silviu Dragomir, Avram Iancu - o viață de erou.
Sever Dumitrașcu (1937-2022) a trecut în „Împărăția Cerurilor“
Profesorul Sever Dumitrașcu s-a născut în 6 iunie 1937, în satul Rapoltu Mare, din județul Hunedoara. El însuși a mărturisit că fost preocupat încă de mic copil de poveștile și istorisirile legate de meleagurile natale. Astfel că, după terminarea Liceului Decebal din Deva, pașii l-au purtat spre orașul universitar clujean, unde a urmat cursurile Facultății de istorie-filozofie, Secţia de istorie universală antică şi arheologie. Aici s-a făcut remarcat de profesorii săi, iar după absolvire a fost reținut la catedra Institutului Pedagogic de 3 ani din Cluj în 1962, mai apoi transferându-se, în 1964, la cel din Oradea. A lucrat la această instituția de învățământ superior până în anul 1977, când statul a decis desființarea Facultății de Istorie-Geografie, reluându-și activitatea didactică după reînființarea facultății în 1990, după căderea regimului comunist în decembrie 1989 în România. În perioada 1972-1990 a fost director şi muzeograf la Muzeul Ţării Crişurilor din Oradea, unde, pe lângă atribuțiile sale administrative, a inițiat evidența patrimoniului, s-a preocupat de organizarea expozițiilor de bază și a numeroase expoziții temporare, dar și de publicarea a nu mai puțin de trei anuare, publicații care sunt de referință în literatura de specialitate (Crisia, pe domeniul arheologie și istorie - 1971, Nymphaea, pe științele naturii, și Biharea, pe etnografie și artă - 1973) , care au continuat să apară până în prezent cu regularitate.
Activitatea profesorului Sever Dumitrașcu se leagă așadar de cele două instituții, de învățământ și de cultură din Oradea (Universitatea din Oradea și Muzeul Țării Crișurilor). Sunt câteva direcții majore în care domnia sa a activat, anume formarea studenților, cercetările arheologice și istorice, precum și dezvoltarea și conservarea patrimoniului din Crișana. Fără nicio îndoială, după 55 de ani de activitate, domnia sa se identifică prin tot ceea ce a realizat cu muncă trudnică și tăcută, asemenea țăranului roman, cu istoria Crișanei și, la modul general, cu trecutul neamului românesc, pe care îl iubește organic și firesc. Sunt totuși câteva mari direcții de cercetare pe care trebuie să le amintim, anume istoria dacilor liberi, continuitatea, formarea limbii și a poporului român, raporturile dintre romanici, români și populațiile migratoare. Pentru Crișana, studiile și articolele de istorie, cercetările în general, fuseseră realizate îndeosebi de specialiști maghiari, interesați să cerceteze istoria lor, și mai puțin a celorlalți, a românilor. Realitatea era că și în Transilvania, Banat și Maramureș lucrurile stăteau la fel din punctul de vedere al cercetărilor istoriografice. Nu întâmplător, specialiștii care au contribuit la înființarea Universității Daciei Superioare, Ioan Lupaș, Alexandru Lapedatu, Silviu Dragomir, iar, mai târziu, Constantin Daicoviciu, David Prodan, Ioan Moga, Ștefan Pascu etc, au pus bazele unui adevărat program de cercetare a istoriei românilor. Noii profesori ai Universităţii din Cluj au fost preocupaţi să stabilească rolul şi locul Transilvaniei în viaţa istorică românească, individualitatea ei faţă de coroana maghiară, căutată în organizaţiile politice naţionale pe care românii transilvăneni le‑au avut în evul mediu. Lucrurile au evoluat în direcția stabilită de noii profesori pentru Transilvania, și mai puțin pentru Partium. Aici, doar din 1964, după înființarea Institutului pedagogic, cu secția istorie-geografie, și la un alt nivel, din 1990 (momentul înființării Universității din Oradea), cercetările istorice au avansat, datorită instituțiilor existente de aici, a calitățiilor științifice ale profesorilor de la Institut și Universitate, a muzeografilor de la Muzeul Țării Crișurilor și a specialiștilor existenți la instituțiile de cultură din județ. Rezultatele cercetărilor prof. Sever Dumitrașcu trebuie analizate și așezate în contextul instituțional al epocii, iar după 1990, în contextul schimbărilor care s-au produs în România.
În ceea ce privește preistoria Crișanei, cu toate că reprezenta o preocupare colaterală pentru profesorul Sever Dumitrașcu, practic și-a legat numele de aproape toate epocile preistorice din arealul amintit (de toate, cu excepția paleoliticului).
Remarcăm interesul său în a cerceta și a găsi explicații pentru transformările care au loc în anumite perioade ale preistoriei, în mod special procesul de indoeuropenizare. Așadar, a fost preocupat de perioadele de tranziție dintre diferitele epoci preistorice, precum trecerea de la eneolitic la epoca bronzului (cultura Baden, Coțofeni) și tranziția de la epoca bronzului la epoca fierului (cultura Biharea). În viziunea arheologului, aceste treceri s-au realizat prin mixarea elementelor locale cu cele venite din afară. Câteva lucrări importante: O nouă cultură arheologică protoistorică recent descoperită şi studiată: cultura Biharea (BrCD-HaA1), în Carpica, XV, Bacău, 1983, p.105-116: Depozitul de bronzuri de la Şuncuiuş, Oradea, 1989, 107 p. (Biblioteca “Crisia”, XIX), în colaborare cu I. Crişan; Contribuţii la cunoaşterea tehnologiei metalurgiei din epoca bronzului în judeţul Bihor, în Crisia, XIX, Oradea, 1989, p.119-169
Pentru perioada dacilor liberi și epoca prefeudală, Profesorul Sever Dumitrașcu s-a aplecat în mod deosebit în cercetările sale asupra unor elemente care ar putea explica formarea poporului român şi în teritorii care nu au făcut parte din Dacia romană, dar care s-au înscris cu mai multă sau mai puțină fidelitate în aria locuită de daci. Dedicatul arheolog a întreprins cercetări arheologice în acest areal nord-vestic, în așezările cu dinamica lor permanentă pe văile râurilor din Crișana, în zona montană, piemontană şi de câmpie. Rezultatele cercetărilor arheologice au fost coroborate de profesorul Sever Dumitrașcu cu alte tipuri de surse documentare (documente oficiale, cronici), utilizănd metodologii de analiză diverse (metoda comparativă, metoda sincronică, metoda diacronică, analiza în durată lungă, analiza filologică și lingvistică), care l-a făcut să devină un arheolog care-și depășea statutul în lumea arheologilor, iar ca istoric să fie foarte deschis metodelor moderne și contactului cu disciplinele de graniță. Dincolo de toate acestea rămân remarcabile intuiția și viziunea profesorului Sever Dumitrașcu, atunci când vorbim de cercetarea istorică și arheologică.
Amintim aici sintetic temele principale de cercetare pe care le-a urmărit de-a lungul carierei:
- Cetățile dacice din nord-vestul și vestul Munților Apuseni. În acest sens amintim săpăturile efectuate la Clit (j. Arad), Marca (j. Sălaj), Săcălăsău nou (j.Bihor) care arată că dacii din Crișana au participat la războaiele daco-romane din sec. I d.Hr. şi începutul sec. II d.Hr. Crişana nu a fost încorporată Daciei romane şi nici nu a existat o viață urbană. Continuă în schimb viaţa rurală, istoria dacilor liberi (sec. II-III d.Hr.) - pe care savantul i-a cercetat - alături de care pătrund în zona vestică, de câmpie, sarmaţii-iazygi.
- Așezările dacilor liberi de epocă romană. Evidențiem aici cercetările întreprinse în stațiunile arheologice de la Medieșul Aurit (j.Satu Mare), Cociuba Mare, Tinca (j.Bihor), Moroda (j.Arad).
- Așezările rurale din nord-vestul și vestul Apusenilor în mileniul I. Cercetările realizate la Biharea, Sânnicolau Român (j.Bihor), Unimăt (j. Satu Mare), Moroda (j. Arad).
Săpăturile de la Moroda (j. Arad) pe Cigher, de la Râpa (j. Bihor) pe Crișul Negru, la Biharea pe Ceşmeu, afluent al Barcăului, la Unimăt între Ier şi Crasna, evidențiază că în staţiunile locuite de dacii liberi în epoca romană apar resturi de locuire din prefeudalism şi feudalismul timpuriu. Astfel, autorul cercetărilor consideră că, în secolul VIII d.Hr., se poate vorbi de români, care mai apoi își vor organiza, în sec.IX-X, şi o formaţiune politică proprie, profitând de căderea puterii avare şi de supunerea temporară a slavilor sub cazaro-bulgari. Câteva lucrări importante: Aşezarea dacilor liberi de la Medieşul Aurit, judeţul Satu Mare, I, Oradea, 1967, 70 p.+ 22 pl., în colaborare cu T. Bader; Săpăturile arheologice de la Unimăt, în Satu Mare. Studii şi Comunicări, 1969, p.41-48; Cetăţuia dacică de la Clit, j. Arad, în Lucrări Ştiinţifice, 4, B, Oradea, 1970, p.147-160; Aşezarea dacică de la Moroda din sec. II-IV e.n., în Lucrări Ştiinţifice, 4, B, Oradea, 1970, p.161-167 (în colaborare cu D. Mălăiescu şi F. Dudaş); Aşezări fortificate şi cetăţui dacice în partea de vest a Munţilor Apuseni, în Crisia, II, 1972, p.121-148; Dacii liberi din vestul şi nord-vestul României (sec. II- IV e.n.), în Crisia, VII, 1977, p.65-76; Cetatea dacică de la Marca, Cluj Napoca, 1974; Săpături arheologice de la Sânnicolau Român, jud. Bihor, în Materiale şi Cercetări Arheologice, Ploieşti, 1983, Bucureşti, 1992, p.187-195; Dacia Apuseană, Oradea, 1993, 210 p.; Biharea I. Cercetări arheologice (1973-1980), Oradea, 1994, 486 p.
În privința activității de la universitate, instituțional, în calitatea domniei sale de șef de catedră la Istorie și membru al Școlii doctorale de Istorie a contribuit, într-un fel sau altul, la angajarea de după 1990 a marii majorități a colegilor tineri, fiind adeptul politicii înțelepte de a-i sprijini pe cei care se aflau la început de carieră. Și-a împărtășit experiențele sale personale, legătura sale cu pământul, cu lumea rurală, cu satul românesc și cu tradițiile sale ancestrale. Patriot, iubitor de neam și țară, niciodată naționalist, spunea adesea „Îmi iubesc neamul, respect toate popoarele, și nu-i urăsc pe ceilalți”. În calitatea noastră de istorici, avem o datorie în plus față de neamul nostru românesc, dar și de celelalte popoare vecine de-a le investiga trecutul obiectiv, de-a căuta adevărul cât mai omenește posibil și cât mai aproape de ceea ce a fost și este istoria realitate, istoria-viață, de-a nu accepta instrumentalizarea istoriografiei. Răul uman și răul politic, așa cum l-au definit Hannah Arendt, Nicholas Nagy-Talavera și Tzvetan Todorov nu are granițe etnice, nu este apanajul extremei stângi sau a extremei drepte. Demonii întunericului, despre care vorbea profetic istoricul Nicolae Iorga în anii ‘30, se nasc și se dezvoltă printre noi datorită nepăsării și a neimplicării civice a celor buni și drepți. Iată, de aici și misiunea magiștrilor, a profesorilor, în special, și a universității, în general, de-a forma profesioniști, caractere și oameni drepți, așa cum, adesea, clama și dorea profesorul Sever Dumitrașcu.
În acest context, nu ne surprinde faptul că Universitatea din Oradea a reprezentat o instituție pe care a iubit-o cu o dragoste adolescentină, ca la prima întâlnire din anul 1964. Iar generațiile de studenți pe care i-a călăuzit își vor aminti de generozitatea intelectuală și umană a profesorului îl vor iubi și nu-l vor uita niciodată.
Drum lin către Împărația Cerurilor, Domnule Profesor Sever Dumitrașcu!
Școala Doctorală de Istorie si Centrul de Studii Interdisciplinare,
Vă invită să participați la vernisajul expoziției
Evenimentul se va desfășura Vineri, 25 martie 2022, orele 12 la Centrul de Studii Interdisciplinare, etajul III, Biblioteca Universității din Oradea.
Protocol de colaborare între Centrul de Studii Interdisciplinare „Silviu Dragomir” al Universității din Oradea și Muzeul Țării Crișurilor
Prof. univ. dr. Sorin-Domițian ȘIPOȘ, directorul Centrului de Studii Interdisciplinare „Silviu Dragomir”, din subordinea Universității din Oradea, așezământ aflat sub autoritatea științifică a Academiei Române, a continuat fructuoasele demersuri vizând o amplă și generoasă deschidere instituțională spre cele mai diverse arii științifice și culturale naționale. După parafarea unui parteneriat cu prestigioasa editură orădeană Ratio et Revelatio, magistrul Sorin-Domițian ȘIPOȘ, directorul Școlii Doctorale de Istorie de la Universitatea orădeană, și prof. univ. dr. Gabriel-Florin MOISA, managerul interimar al Muzeului Țării Crișurilor, au parafat, marți, 1 februarie a.c., un protocol de colaborare între cele două instituții.
Protocolul, încheiat în spiritul Constituției României și fundamentat pe conținutul prevederilor Legii Naționale a Educației și ale Legii Muzeelor, își propune interconectarea Muzeului Țării Crișurilor, având ca suport logistic diligențele și demersurile Centrului de Studii Interdisciplinare, la circuitul științific național și internațional. La rândul său, Muzeul Țării Crișurilor își asumă sprijinul financiar în activitățile de cercetare cultural-științifică comune, care să confere prestigiu și dimensiune axiologică celor două organisme contribuente. În acest sens, au fost stipulate domeniile care vizează demersul celor două entități: elaborarea unor proiecte de cercetare științifică, implicarea specialiștilor celor două instituții în susținerea unor conferințe, simpozioane și dezbateri, precum și participarea în comun la derularea unor colaborări cu instituții de notorietate științifică.
O inițiativă de anvergură cu perspective promițătoare, dedicată cercetării interdisciplinare în diverse arii ale științei și culturii, benefică studenților, masteranzilor și doctoranzilor, cu impact în cele mai selecte medii academice naționale și internaționale.
Drd. Constantin-T. STAN, membru al Centrului de Studii Interdisciplinare „Silviu Dragomir” al Universității din Oradea
Un gest de o rară noblețe intelectuală, morală și profesională:
donația de carte a magistrului universitar orădean Mihai DRECIN
Astăzi, 19 ianuarie 2022, la Centrul de Studii Interdisciplinare „Silviu Dragomir” din cadrul Universității din Oradea în prezența profesorului univ.dr.habil. Sorin ȘIPOȘ, directorul Centrului de Studii Interdisciplinare „Silviu Dragomir” și a Profesorului emerit Mihai DRECIN, au fost semnate actele de donație către Centrul de Studii Interdisciplinare a 3.000 cărți de specialitate și periodice din biblioteca personală a Profesorului Mihai Drecin.
Mihai DRECIN, magistru cu o prestigioasă carieră împlinită în aulele cetății universitare orădene, a împărtășit alumnilor, masteranzi și doctoranzi ai Almei Mater Oradiensis, un legat prin care pune, cu o rară generozitate, la dispoziția specialiștilor, rodul de o viață al devenirii și desăvârșirii sale intelectuale: o voluminoasă și prețioasă bibliotecă din domeniul istoriografiei, izvor de învățătură și înțelepciune pentru generațiile prezente și viitoare.
Mihai DRECIN, o personalitate complexă, absolvent al Facultății de Istorie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, prodigios cercetător, autor a numeroase studii și volume închinate istoriei moderne și contemporane, prestigios conducător de doctorat (specializat în istoria sistemului bancar românesc), a activat ca deputat și senator, timp de două legislaturi, în Parlamentul României postdecembriste. Membru în renumite societăți și asociații academice naționale, profesorul orădean a devenit un reper în istoriografia românească contemporană, un etalon al deontologiei, probității și competenței profesionale. Nu în ultimul rând, magistrul orădean a impus prin profilul său psihologic și moral, desăvârșită verticalitate și consecvență intelectuală, ardentă devoțiune pentru valorile perene ale spiritualității românești.
Dr. drd. Constantin-T. STAN, membru al Centrului de Studii Interdisciplinare „Silviu Dragomir” Oradea
„Maratonul cărții” la Universitatea din Oradea.
Festin jubiliar organizat de Școala Doctorală de Istorie - 30 Iunie 2021
Sub egida Școlii Doctorale de Istorie, manageriată cu har de prof. univ. dr. habil. Sorin-Domițian ȘIPOȘ, a prestigioasei Universități orădene, în parteneriat cu Universitățile din Padova și Chișinău, istoricii și filologii orădeni (maeștri, studenți, masteranzi și doctoranzi, oameni de cultură) sunt invitați, la ceas jubiliar (patru lustri de studii doctorale în istorie și un deceniu de la înființarea Centrului de Studii Interdisciplinare Oradea-Chișinău), la o nouă manifestare selectă, care are darul de a înnobila toposul unei citadele cu vechi și certificate tradiții științifice și culturale.
Conceput sub genericul „Maratonul cărții”, evenimentul, programat în 30 iunie a.c., la Biblioteca Universității din Oradea (începând cu ora 15), va oferi celor prezenți adevărate daruri editoriale, rod al cercetărilor interdisciplinare din sfera istoriografiei și a literaturii efectuate de universitarii și doctoranzii orădeni în parteneriat cu cercetători de la citadelele universitare partenere. Într-o atmosferă sublimată de simboluri, în care profesorul Sorin-Domițian ȘIPOȘ își va asuma rolul de moderator, cei prezenți vor trăi satisfacția prezentării unor tomuri recent apărute, în limbile română și italiană (periodice și volume de referință pentru istoriografia și cercetarea literară și lingvistică actuală), și a unora dintre autorii lor, invitați speciali: Dan Octavian CEPRAGA, profesor la Departamentul de Studii Lingvistice și Literare al Universității din Padova, acompaniat de iluștri cercetători, români și italieni, de la vechiul așezământ din regiunea Veneto: Zeno VERLATO, Iulia COSMA, Federico DONATIELLO, precum și Alexandru SIMION de la Centrul de Studii Transilvane din Cluj-Napoca.
Eminenții magiștri orădeni Gabriel MOISA, Mihai DRECIN și Ion ZAINEA, prolifici și apreciați istorici, vor conferi, prin prezența lor, atractivitate și elevație academică festinului închinat cărții: Temi e metodi della ricerca storica e filologica. Nuove riflessioni tra Est ed Ovest, în „Transylvanian Review”, Vol. XXIX, Supplement No. 1, 2020, apărut sub egida Centrului de Studii Transilvane al Academiei Române, ediție îngrijită de Sorin ȘIPOȘ, Dan Octavian CEPRAGA, Laura ARDELEAN și Iulia COSMA; Federico DONATIELLO: Limba română în templul Muzelor. La lingua delle prime traduzioni teatrali romene, Editura Eikon; Oltre i confini. Il dialogo transnazionale nelle discipline storiche e filologiche, volum îngrijit de Dan Octavian CEPRAGA, Sorin ȘIPOȘ, Federico DONATIELLO, Dana-Maria FEURDEAN, Editura Criterion; Sorin ȘIPOȘ, Cosmin PATCA, Ioana BLAJEC: Cuzap. Album istorio-geografic, Ratio et Revelatio, Oradea; De la istorie locală la istorie națională (Lucrările sesiunii științifice a doctoranzilor în istorie, ediția a XIV-a, Oradea, 14-15 octombrie 2019), în Crisia, vol. 1, Supliment nr. 1, 2020, tom îngrijit de Sorin ȘIPOȘ, Gabriel MOISA, Alina-Carmen BRIHAN, BEÁTA Ménesi, Editura Muzeului Țării Crișurilor Oradea; Gheorghe MARIAN: Memorii din războiul 1941-1944, Ediție, studiu introductiv și aparat critic de Gabriel MOISA, Editura Mega, 2020.
O adevărată sărbătoare a spiritului, sub semnul interdisciplinarității, un eveniment prin care Alma Mater Oradiensis își reconfirmă excelența în peisajul academic românesc și european.
Dr. Constantin-T. STAN, membru al Centrului de Studii Interdisciplinare „Silviu Dragomir”
SESIUNE ȘTIINȚIFICĂ JUBILIARĂ LA UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA:
UN DECENIU DE LA FONDAREA CENTRULUI DE STUDII INTERDISCIPLINARE
„SILVIU DRAGOMIRˮ, CHIȘINĂU – ORADEA
Sub egida Universității de Stat din Moldova, Facultatea de Istorie și Filozofie, vineri, 4 iunie a.c., se va desfășura cea de-a VII-a ediție a Sesiunii științifice, organizată de Departamentul Istoria Românilor, universală și arheologie. Sesiunea, care reunește magiștri de la Universitățile din Chișinău și Oradea (instituții partenere, cu un eclatant parcurs, sub semnul excelenței, în cercetarea academică dedicată istoriografiei românești), va marca aniversarea unui deceniu de la Fondarea Centrului de Studii Interdisciplinare „Silviu Dragomirˮ, Chișinău – Oradea.
Instituit în 2011, ca structură de cercetare (Centrul de Studii Imperiale) a Facultății de Istorie, Geografie și Relații Internaționale, începând din 2013, sub actuala titulatură (Centrul de Studii Interdisciplinare „Silviu Dragomirˮ), prestigioasa entitate universitară a activat sub egida Academiei Române și autoritatea Centrului de Studii Transilvane din Cluj-Napoca. Centrul are în componența sa universitari, doctori în științe umaniste, doctoranzi și masteranzi, reuniți sub generosul principiu al cercetării științifice intrerdisciplinare. Prin constantul și beneficul travaliu al membrilor săi, Centrul – prin facilitarea accesului la colecțiile, arhivele publice și private, bibliotecile, muzeele naționale și europene – oferă specialiștilor în domeniu, publicului larg cultivat – prin conferințe, studii și volume cu o inedită și perpetuu actualizată tematică – certitudini și perspective privind istoria românilor. Ceea ce conferă originalitate și un evident interes din perspectivă istoriografică, folclorică și lingvistică este însă predilecta preocupare pentru investigarea problematicii extremităților spațiului istoric și geografic românesc, adevărate santinele identitare, aparent alterate de secularele interferențe cu varii și, uneori, incompatibile culturi: vestul de „plai mioriticˮ (Banatul istoric, Crișana și Maramureșul) aflat într-o uimitoare sincronie cu spațiul de la Răsărit (Basarabia și Bucovina istorică), care certifică indestructibila unitate de limbă și cultură a românilor, aparenți izolați, într-o inexpugnabilă și binecuvântată fortăreață, la răscruce de imperii și civilizații.
Formatul jubiliarei Sesiuni științifice va cuprinde secțiunile Arheologie și istorie antică (moderatori: Andrei COROBCEAN și Aurel ZANOCI), Istorie medievală și modernă (moderatori: Ion EREMIA și Sorin Domițian ȘIPOȘ), Istorie contemporană (moderatori: Liliana ROTARU și Gabriel MOISA). Onorantă și prestigioasă prezența magiștrilor Universității din Oradea, cu interesante și inedite comunicări, la acest festin istoriografic: Sorin Domițian ȘIPOȘ (directorul Școlii Doctorale de Istorie): Prolegomenă la o istorie a vitejiei: nobili din comitatul Bihor, slujindu-l pe rege (începutul secolului al XIII-lea – mijlocul secolului al XIV-lea); Laura ARDELEAN: Rolul lui Stephanus Brodericus în negocierea Păcii de la Oradea din 1538; Mihai DRECIN: Locul lui Ioan Inochentie Micu-Klein în istoria naționalismului românesc în concepția lui Nicolae Iorga; Gabriel MOISA: Considerații asupra istoriografiei românești referitoare la frontul de Est în al Doilea Război Mondial; Ion ZAINEA: Două decenii de cercetări privind cenzura în România comunistă. Oradea va fi reprezentată și de Mihai GEORGIȚĂ (Arhivele Naționale – Serviciul Județean Bihor): Epidemia de ciumă din Transilvania, 1633-1636. Noi date și considerații; Ionuț CIORBA (Muzeul Orașului Oradea): Un document în limba română din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea privind combaterea emigrației din Transilvania; Cristian CULICIU (Muzeul Țării Crișurilor Oradea).
Din partea amfitrionilor și a altor instituții academice, își vor expune rodul cercetărilor istorici universitari (Ghenadie SÎRBU, Vitalie SOCHIRCĂ, Tatiana NAGACEVSCHI, Aurel ZANOCI, Sergiu SERBINOV, Vladimir CHITIC, Octavian MUNTEANU, Vasile IARMULSCHI, Daniel CUCULESCU, Mihai BĂȚ, Andrei COROBCEAN, Nicolae BATOG, Sergiu MATVEEV, Gheorghe POSTICĂ, Sergiu MUSTEAȚĂ, Alexandru BEJENARU, Ion CHEPTENE, Alina FELEA, Andrei EMILCIUC, Cristina GHERASIM, Ion GUMENÂI, Viorel BOLDUMA, Valentin TOMULEȚ, Alexandru MALACENCO, Liliana ROTARU, Maria BUȚCU, Anatol PETRENCU, Demir DRAGNEV, Ion Valer XENOFONTOV, Adrian ROȘCA, Angela LISNIC, Marcel REVENCO, Anatolie POVESTCA), dar și cercetători reprezentând diverse instituții de cultură din capitala Republicii Moldova și Iași: Sergiu BODEAN și Petru VICOL (Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală), Eugen MISTREANU, Livia SÎRBUși Ion TENTIUC (Muzeul Național de Istorie a Moldovei); Vlad VORNIC (Agenția Națională Arheologică), Ludmila BACUMENCO-PÎRNĂU (Institutul de Arheologie, Academia Română – Filiala Iași). Semnalăm și prezența lui Dariusz KRÓL de la Institutul de Arheologie Rzeszow, Polonia.
Prof. dr. Constantin-T. STAN
CONFERINȚĂ ORGANIZATĂ DE ȘCOALA DOCTORALĂ DE ISTORIE ȘI CENTRUL DE STUDII INTERDISCIPLINARE DE LA UNIVERSITATEA DIN ORADEA
Prof. univ. dr. habil. Cristian LUCA: Un exemplu de antreprenoriat de succes în secolele XVII-XVIII: Compania comercială venețiană „Caragiani” („Karaiannis”)
Sub genericul „20 de ani de studii doctorale în istorie la Universitatea din Oradea și 10 ani de la înființarea Centrului de Studii Interdisciplinare Oradea – Chișinău”, marți, 25 mai a.c., Școala Doctorală de Istorie (director: prof. univ. dr. habil. Sorin Domițian ȘIPOȘ, moderatorul manifestării) și Centrul de Studii Interdisciplinare de la Universitatea din Oradea organizează o tentantă conferință, adresată magiștrilor, cercetătorilor în domeniul istoriei, deopotrivă doctoranzilor și studenților, tuturor celor atrași de provocările imprevizibilei Clio: o pasionantă incursiune, online, în fascinantul univers al istoriei economice. Protagonistul conferinței, prof. univ. dr. habil. Cristian LUCA, directorul adjunct al Institutului Român de Cultură și Cercetare Umanistică din Veneția, va susține un incitant excurs în istoria comerțului medieval venețian: Un exemplu de antreprenoriat de succes în secolele XVII-XVIII: Compania comercială venețiană „Caragiani” („Karaiannis”).
Specializat în istorie politică și economică (sec. XVI-XVII – vizând relațiile comerciale ale Țărilor Române cu statele italiene), dar și în imagologie (istoria românilor reflectată în istoriografia Renașterii), Cristian LUCA este profesor la Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați (Departamentul de Istorie, Filozofie și Sociologie), unde desfășoară o prodigioasă activitate didactică și de cercetare științifică. Făcând apel la istoriografia problemei, reținem relatările lui Nicolae Iorga referitoare la comerțul dintre Țările Române și Veneția: „Nepotul stolnicului Cantacuzino […] n-avu cu Veneția decât legături de afaceri. Am vorbit și mai sus de agentul său de aici, Nicolae Caragiani, la care venea uneori și Mano Apostolu, trimesul pentru cumpărături al lui Vodă. […] Cumpărături făcea aici și Mihai Viteazul: colori pentru biserici, zahăr, măsline, cofeturi, păhare, postavuri de toate colorile, catifea și aclaz, o piele de leopard, șase săbii turcești și patru piei pentru tecile săbiilor”.
O conferință cu caracter interdisciplinar, în spiritul Școlii analelor, o proiecție a excelenței academice care onorează Alma Mater Oradiensis.
Constantin-T. STAN
Semnare Acord de parteneriat între
Școala Doctorală de Istorie – Centrul de studii interdisciplinare „Silviu Dragomir”, Universitatea din Oradea
și
Editura Ratio et Revelatio – Centrul „Olahus” de Studii Umaniste din Oradea
Astăzi, 25 martie, în prezența unor doctoranzi și profesori ai Școlii doctorale de Istorie – Centrul de studii interdisciplinare „Silviu Dragomir” din cadrul Universității din Oradea, s-a semnat un protocol de colaborare între Școala doctorală de Istorie condusă de Prof. Univ. Dr. Habil. Sorin Șipoș și Editura Ratio et Revelatio – Centrul „Olahus” de Studii Umaniste din Oradea, reprezentate de Directorul co-fondator Dr. Otniel-Laurean Vereș și Directorul editorial co-fondator Dr. Raluca Vereș.
Acordul de colaborare a fost semnat la aniversarea de un an de la trecerea în neființă a scriitorului disident Paul Goma, ale cărui opere în ediții definitive (îngrijite de renumitul istoric Flori Bălănescu) au fost publicate în ultimii opt ani la editura Ratio et Revelatio.
În baza acordului, Editura a donat Bibliotecii Centrului de studii al Universității până la momentul semnării 500 de volume cu profil istoric, academic și înalt cultural, care vor fi puse la dispoziția studenților, doctoranzilor și cercetătorilor, urmând a alimenta constant, cu alte titluri pe măsura publicării.
Acordul este prevăzut pe o durată de 4 ani (cu posibilitatea de prelungire prin act adițional), până la un nou exercițiu de acreditare CNCS a editurii Ratio et Revelatio, aceasta fiind acreditată în domeniile Istorie și Studii Culturale, precum și Filosofie, în categoria B. Astfel, editura pune la dispoziția resursei umane a Școlii doctorale de Istorie a Universității din Oradea un cadru propice de colaborare și publicare de înaltă ținută a rezultatelor cercetărilor Școlii doctorale de Istorie, în volume de autor și colective, în limba română, cât și în limbi de circulație internațională, asigurând totodată vizibilitatea și distribuția în marile lanțuri de librării naționale și chiar peste hotare.
Acordul mai prevede și acțiuni comune ale celor doi parteneri semnatari, precum conferințe, lansări de carte, accesarea unor proiecte comune, donații de carte, acordare de premii menite să contribuie la promovarea și afirmarea valorilor intelectuale autentice formate la Școala doctorală de Istorie a Universității din Oradea.
ȘCOALA DOCTORALĂ DE ISTORIE ȘI CENTRUL DE STUDII INTERDISCIPLINARE,
la aniversarea a 20 de ani de studii doctorale în istorie și a 50 de ani de învățământ superior în istorie la Oradea
vă învită să participați la lansarea volumului
DE LA ISTORIE LOCALĂ LA ISTORIE NAȚIONALĂ - AFIȘ
Evenimentul se va desfășura în data de 7 decembrie 2020, on-line.
Coordonatele de conectare sunt:
https://zoom.us/j/9859487338?pwd=MmNOeGxhc25jb0lKanZRR2lWY3RTUT09
Comunicat de presă:
La aniversară: Școala Doctorală de Istorie de la Oradea - un model național
Un număr de excepție al revistei Crisia (vol. L, Supliment nr.1, 2020) dedicat unui moment de excepție – dubla aniversare în casa umanioarelor universitare orădene: 55 de ani de învățământ superior în istorie și 20 de ani de studii doctorale la Universitatea Oradea. Aceste cifre se traduc direct proporțional în rezultatele unor oameni harnici și hăruiți: de la profesori îndrumători, cercetători și doctoranzi în formare, la studenți pasionați și entuziasmați de atât de generoasa din punct de vedere istoric zonă a Crișanei, al căror renume trece dincolo de granițele administrative și imaginare ale țării, către larga Europă, precum și către Basarabia-soră.
În general, istoria este unul dintre acele domenii de studiu cu un potențial imens de cercetare, capabil să deschidă orizonturi nebănuite celui pasionat și format într-o școală de calitate și să trasese liniile mentalităților vremurilor. Școala Doctorală de Istorie de la Oradea este mai mult decât un loc de formare a viitorilor istorici. Ea ocupă o poziție specială între disciplinele din portofoliul Universității varadine, onorând univesitatea-mamă cu recunoașteri unice obținute la nivel național și internațional. Numai printr-un efort de continuă autodepășire și respectând standarde deontologice maximale, Școala Doctorală de la Oradea a fost clasificată pe primul loc la nivel național între Școlile Doctorale de Istorie la evaluarea CNFIS (Consiliului Național pentru Finanțarea Învățământului Superior) pentru rezultatele activității de cercetare în anul 2019 și calitatea resursei umane. Se lucrează cu hărnicie și entuziasm, privind către viitor, iar roadele sunt pe măsură la Școala Doctorală de Istorie de la Oradea, condusă din 2017 de profesorul Sorin Șipoș, sprijinit de echipa de formatori de înaltă ținută academică, între care îi menționăm pe profesorii Gabriel Moisa, Mihai Drecin, Ion Zainea, Antonio Faur și Corneliu Pădurean. O urmare firească a acestei dăruiri este interesul crescut de la an la an al celor care în domeniul istoriei doresc să-și concentreze eforturile, pasiunea și cariera sau care, venind din alte domenii de specializare, ca filologia, arhitectura, muzicologia, dreptul, economia, doresc să-și desăvârșească studiile aprofundate și să-și completeze cercetările prin metode interdisciplinare.
Seriozitate, performanță, inovare sunt trei atribute-cheie pe care Școala Doctorală de Istorie a reușit, nu fără strădanie, să și le facă proprii și care îi aduc astăzi colaborări cu instituții prestigioase din țară, devenind ea însăși un reper, ca Centrul de Studii Transilvane din Cluj-Napoca, și din străinătate, doctorate interdisciplinare în co-tutelă, ca de pildă cel realizat cu Departamentul de Filologie de la Universitatea din Padova, conferințe, dezbateri și întâlniri anuale, colaborări cu specialiști de peste hotare, din Budapesta, Miskolc, Reims, Amiens, Nanterre etc., programe de schimb de experiență și granturi și, nu în ultimul rând, numeroase publicații în reviste cu grad înalt de clasificare și edituri acreditate. Un aspect deosebit, care încununează și din punct de vedere uman aceste performanțe, este cel de strânsă și fertilă colaborare întru frățietate cu Universitatea de Stat din Moldova, Școala Doctorală de la Oradea dovedindu-se a fi constant și fără rezerve alături de colegii, specialiștii în domeniu și doctoranzii de peste Prut.
În data de 7 decembrie la ora 17, Școala Doctorală invită auditoriul bihorean la lansarea volumului De la istorie locală la istorie națională, unul dintre cele mai recente roade edite, lansare care va avea loc platforma Zoom în prezența coordonatorilor și a autorilor. Așa cum se precizează în prefață de către coordonatori, profesorii Sorin Șipoș, Gabriel Moisa, Alina-Carmen Brihan și Beáta Ménesi, la acest volum al doctoranzilor au contribuit și autori din Chișinău și Padova, ceea ce conferă întregului demers editorial o anvergură amplă de cercetare și întâlnire a valorilor la nivel transfrontalier.
Comunicat de presă-prezentare de carte
Pr. Prof. Univ. Dr. Ioan Chirilă și Prof. Univ. Dr. Sandu Frunză
Centrul de Studii Interdisciplinare ,,Silviu Dragomir”, Şcoala Doctorală de Istorie și Facultatea de Teologie Ortodoxă ,,Episcop Dr. Vasile Coman”, din cadrul Universităţii din Oradea în colaborare cu Episcopia Ortodoxă Română a Oradiei, vă invită să participaţi la început de an calendaristic la prezentarea cărţii ,,A învăţa să trăieşti veşnicia. Un dialog cu Sandu Frunză”, autori: Pr. Prof. Univ. Dr. Ioan Chirilă, Preşedintele Senatului Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca și Prof. Univ. Dr. Sandu Frunză, Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca.
În cadrul prezentării vor lua cuvântul: Constantin Bungău, Rectorul Universităţii din Oradea, Preasfinţitul Părinte Sofronie, Episcopul Oradiei, Sorin Şipoş, Directorul Şcolii Doctorale de Istorie şi Viorel-Cristian Popa, Decanul Facultăţii de Teologie Ortodoxă.
Evenimentul va avea loc marţi, 14 ianuarie 2020, ora 12:00, în Sala de Conferinţe a Bibliotecii Universităţii din Oradea.
Universitatea din Oradea,
la propunerea Școlii Doctorale de Istorie și a Centrului de Studii Interdisciplinare Silviu Dragomir
îi va conferi domnului profesor universitar doctor Ioan Bolovan, membru corespondent al Academiei Române, înaltul titlu academic Doctor Honoris Causa.
Manifestarea va avea loc joi, 28 noiembrie, orele 12, în Aula Magna a Universității din Oradea.
Tipul evenimentului: Lansare volum
Titlu: Națiunea imaginată. Concepte și etape în constituirea identităților naționale europene
Coordonatori: Sorin Șipoș, Gabriel Moisa, Dan Octavian Cepraga, Ion Eremia, Laura Ardelean, Radu Romînașu
Manifestare aniversară: In honorem Prof. univ. dr. Sever Dumitrașcu
Organizatori: Centrul de Studii Interdisciplinare "Silviu Dragomir", Universitatea din Oradea, Facultatea de Istorie, Relaţii Internaţionale, Ştiinţe Politice şi Ştiinţele Comunicării, Departamentul de Istorie, Școala Doctorală de Istorie
Luni, 15 iulie 2019, orele 12.00, Sala de conferințe a Bibliotecii Universității din Oradea
Vor lua cuvântul:
Prof. univ. dr. CONSTANTIN BUNGĂU, Rectorul Universităţii din Oradea
Prof. univ. dr. IOAN HORGA, Decanul Facultăţii de Istorie, Relaţii Internaţionale, Ştiinţe Politice şi Ştiinţele Comunicării
Prof. univ. dr. AUREL CHIRIAC, Directorul Muzeului Țării Crișurilor Oradea
Prof. univ. dr. SORIN ȘIPOȘ, Directorul Școlii Doctorale de Istorie
Organizator principal: Prof. univ. dr. Sorin Șipoș
Luni, 15 iulie 2019, de la ora 12, în Sala de conferințe a Bibliotecii Universităţii din Oradea, a avut loc lansarea volumului Națiunea imaginată. Concepte și etape în constituirea identităților naționale europene (coordonatori: Sorin Șipoș, Gabriel Moisa, Dan Octavian Cepraga, Ion Eremia, Laura Ardelean, Radu Romînașu), Academia Română Centrul de Studii Transilvane, Editura Episcopiei Devei și Hunedoarei, Cluj-Napoca/Deva, 2019.
Evenimentul, primul dintr-o serie de manifestări științifice ce vor avea loc pe parcursul acestui an dedicate aniversării a 55 de ani pentru specializarea ISTORIE la Universitatea din Oradea, l-a sărbătorit pe domnul profesor universitar dr. Sever Dumitrașcu pentru întreaga sa activitate didactică, științifică și muzeografică. De altfel, volumul lansat i-a fost dedicat distinsului profesor, purtând frumoasa sintagmă latină In honorem Prof. univ. dr. Sever Dumitrașcu.
Manifestarea a fost moderată de Prof. univ. dr. Sorin ŞIPOŞ, directorul Școlii Doctorale de Istorie.
Au luat cuvântul: Prof. univ. dr. CONSTANTIN BUNGĂU, Rectorul Universităţii din Oradea, Prof. univ. dr. GABRIEL MOISA, Prodecanul Facultăţii de Istorie, Relaţii Internaţionale, Ştiinţe Politice şi Ştiinţele Comunicării, Prof. univ. dr. AUREL CHIRIAC, Directorul Muzeului Țării Crișurilor Oradea, Prof. univ. dr. SORIN ȘIPOȘ, Directorul Școlii Doctorale de Istorie.
Prima intervenţie a aparţinut domnului rector, care a subliniat faptul că profesorul Sever Dumitrașcu atât ca om de știință, cât și prin funcțiile ocupate, pe care și le-a asumat într-un complex context socio-politic și cultural românesc (în special cea de director al Muzeului), și-a pus amprenta asupra culturii bihorene din a doua jumătate a veacului trecut. Într-un timp marcat de profunde schimbări dramatice și radicale în ierarhia valorilor, în structura și mentalitatea societății românești, numai o personalitate puternică și echilibrată, cu simțul dreptății și cu profund respect față de istorie și cultură, putea să facă față cerințelor concrete ale timpului respectiv.
Prof. univ. dr. Gabriel Moisa, de formație istoric, a remarcat faptul că aniversarea profesorilor de la Departamentul de Istorie, a devenit deja o tradiție în mediul universitar orădean, după modelul universității clujene. În continuare, istoricul a evidențiat personalitatea profesorului Dumitrașcu, care a reușit să comunice în toate împrejurările vieții cu o debordantă omenie cu cei din jur, mai vârstnici și mai tineri, cu cei din mediul academic și cu cei de la muzeu, știind că va veni o vreme când nu trăiești decât prin alții.
"Timp de 19 ani domnul profesor Sever Dumitrașcu a condus cu succes instituția muzeală din Oradea – a ținut să sublinieze Prof. univ. dr. Aurel Chiriac, directorul Muzeului Țării Crișurilor -, iar după retragere a rămas multă vreme muzeograf". În continuare, a subliniat calitățile domnie sale manageriale, păstorind "generația de aur" a muzeografiei orădene, fără a omite valorile sale umane, forța remarcabilă de muncă și colegialitatea de care a dat dovadă pe tot parcursul carierei sale. Ca și profesor, adeseori cursurile și seminariile erau ținute în sălile muzeului, încercând să transpună teoria ce le-o transmitea studenților în practică, iar studenții puteau fi întâlniți mereu în expozițiile și laboratoarele muzeului.
În partea finală a manifestării, Prof. univ. dr. Sorin Şipoș a apreciat în mod deosebit personalitatea savantului sărbătorit. "Astăzi îl aniversăm pe profesorul Sever Dumitrașcu, cel care a activat încă de la înființarea specializării Istorie-Geografie la Institutul Pedagogic de 3 ani din Oradea, în 1964. Sunt, iată, 55 ani în care distinsul profesor a servit muza Clio la Oradea. Cred că nu se putea să începem mai potrivit acest ciclu de manifestări 55 de ani de Specializarea Istorie la Universitatea din Oradea, decât cu acțiunea de astăzi Sever Dumitrașcu - 55 ani în Slujba Muzei Clio. Activitatea profesorului Sever Dumitrașcu se leagă de două instituții de învățământ și de cultură din Oradea, anume Universitatea din Oradea și Muzeul Țării Crișurilor. Sunt câteva direcții majore în care domnia sa a activat, anume formarea studenților, cercetările arheologice și istorice, precum și dezvoltarea și conservarea patrimoniului din Crișana. Fără nicio îndoială, după 55 de ani de activitate, domnia sa se identifică prin tot ceea ce a realizat cu muncă trudnică și tăcută, asemenea țăranului roman, cu istoria Crișanei și, la modul general, cu trecutul neamului românesc, pe care îl iubește organic și firesc".
Implicat, decenii de-a rândul în cercetări de specialitate desfășurate pe 20 de șantiere arheologice din țară, precum și în colegiile de redacție ale unor reviste de specialitate (Crisia, Biharea, Nymphaea, Analele Universității din Oradea, Seria Istorie-Arheologie, Munții Apuseni) sau în îndrumarea a zeci de doctoranzi, profesorul Dumitrașcu le-a cedat celor din preajmă și instituțiilor pe care le-a condus vremelnic o mare parte a timpului și a energiei sale, componente atât de prețioase pentru viața omului de știință. Astfel, arheologul și universitarul Sever Dumitrașcu s-a impus ca o personalitate reprezentativă a arheologiei și culturii românești, creând o operă impresionantă (21 de cărți și peste 350 de studii și articole publicate în țară și străinătate) prin originalitatea ideilor și prin numărul lucrărilor publicate. Domnia sa a participat de la început la dezbaterea și clarificarea unor probleme fundamentale ale istoriei noastre vechi: dacii liberi, continuitatea daco-romană în vestul spațiului românesc, cetăţile dacice din vestul şi nord-vestul Munților Apuseni, investigarea aşezărilor rurale din vestul şi nord-vestul Munţilor Apuseni în mileniul I d.Hr. formarea limbii și a poporului român etc. După eliberarea de povara obligațiilor oficiale și beneficiind de o excepțională vigoare intelectuală și fizică, profesorul s-a dedicat, cu o uimitoare abnegație și eficiență, cercetării științifice și activităților culturale.
